Discuțiile aprinse purtate la summitul Consiliul European pe subiectul migrației din Orientul Mijlociu s-au terminat neconcludent, cu cererea Germaniei ca problema Greciei și a închiderii frontierelor să fie discutată pe 6 martie, când va participa la reuniune și Turcia.
Găsirea unei soluţii pentru criza refugiaţilor, în colaborare cu Turcia, era una dintre priorităţile de pe agenda cancelarului german Angela Merkel pentru summit-ul european de la Bruxelles care s-a încheiat vineri.
În Germania au ajuns anul trecut peste un milion de refugiaţi, mulţi dintre ei fugind de războaiele civile din Siria şi Irak. Angela Merkel spera să negocieze cu Turcia oprirea valului de migranţi ce se îndreaptă spre Europa, oferind în schimb fonduri şi redeschiderea dicuţiilor privind aderarea Ankarei de la UE.
Criza refugiaților și a zonei Schengen
Premierul turk Ahmet Davutoglu trebuia să participe la acest sumit, dar atentatul care a avut loc miercuri la Ankara l-a făcut să-și anuleze deplasarea la Bruxelles. Reuniunea dintre Turcia şi 11 state membre UE, ce trebuia să aibă loc joi, a fost amânată pentru summit-ul european de la începutul lunii martie.
Subiectul care a încins discuțiile de la Bruxelles, la capitolul migrație, a fost cel referitoare la Grecia. Premierul Alexis Tsipras pleacă însă de la Bruxelles mai relaxat, după ce a reușit să obțină la trilaterala cu Angela Merkel și Francois Hollande sprijinul Franței și Germaniei pe tema bailoutului, dar și în ceea ce privește blocarea imigranților în Grecia.
Grupul de la Vișegrad și Austria merg în continuare pe ideea instalării unor garduri la granițele Greciei cu Bulgaria și Macedonia, țări non-UE ce vor fi spijinite cu personal, materiale și financiar, ca să-și securizeze frontiera cu Grecia. Subiectul s-a amânat însă pentru martie.
Austria a provocat o reacție furioasă din partea UE după ce a anunțat că plafonează numărul de imigranți pe care este dispusă să-i primească – doar 80 cereri de azil înregistrate pe zi și 3.200 de refugiați lăsați să tranziteze țara spre Germania.
În pofida amenințărilor și avertismentului transmis deja de comisarul european pe migrație, Viena a introdus deja această măsură, începând chiar de vineri. Decizia este considerată o sfidare la adresa UE, încalcă legislația europeană și cea internațională, și subminează eforturile Germaniei de a impune o soluție comună.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, unul dintre criticii politicii cancelarului Merkel, a declarat vineri că este amuzant să vorbești despre așa ceva când numai 300 de refugiați din 160.000 au fost redistribuiți până acum în statele membre. Slovacia nu va primi imigranți, a declarat el categoric.
Brexitul, un dejun prelungit până la cină
Discuția finală privind cererile Marii Britanii trebuia abordată vineri, la un mic dejun de lucru, în încheierea summitului, însă ea s-a amânat de mai multe ori, pentru a permite discuțiile bilaterale și trilaterale, parte a negocierilor de ultimă oră pe care le-a purtat David Cameron pentru a convinge fiecare lider ce a avut obiecții pe draftul schimbat deja de nenumărate ori.
David Cameron a discutat cu Angela Merkel, a mai avut o întâlnire cu Donald Tusk, una cu premierul ceh și două cu cel polonez, esticii fiind actori principali pentru ajungerea la o înțelegere pe tema Brexitului.
Negocierile s-au încheiat după 30 de ore, cu acord ce îi conferă Marii Britanii un statul special în cadrul UE.
Alexis Tsipras, condiționare surpriză
În avalanșa de negocieri separate purtate pentru a se ajunge la o formă unanim acceptată, Alexis Tsipras a fost cel care a oferit vineri o emoție suplimentară anunțând că se va folosit de dreptul de veto în cazul Brexitului, dacă David Cameron nu promite să se opună închiderii granițelor de nord ale Greciei.
Premierul elen este îngrijorat de intenția statelor din V4 de a închide frontierele Greciei cu Albania, Macedonia și Bulgaria, pentru a-i lăsa pe greci să se descurce singuri cu imigranții.
„Trebuie să ajutăm Marea Britanie. Dar Marea Britanie are referendumul abia în iunie. Noi avem o criză care ne lovește azi”, și-a justificat premierul Tsipras decizia.
Pentru a le câștiga de partea sa, premierul UK a avut mai multe întâlniri bilaterale cu câțiva premieri din fostul bloc comunist. Cu Beata Szydlo, prim-ministrul polonez, a discutat de două ori, iar ministrul pentru probleme europene devăluia presei înainte de cină că mai e nevoie de clarificări pe problema alocațiilor, iar o înțelegere nu pare să fie posibilă azi.
„Nu există a doua șansă”
Premierul belgian, Charles Michel, a declarat și vineri că toate eforturile pentru a ajunge la un acord satisfăcător tuturor părților va fi inutil dacă britanicii votează NU, adică pentru părăsirea UE.
„Mesajul meu este clar: În cazul în care britanicii spun NU la referendum, textul (înțelegerii – n. red.) se va evapora automat. Nu ne putem permite ca alte națiuni să folosească textele ca bază pentru relansarea unei acțiuni ostile împotriva Europei”, a spus el.
Charles Michel a adaugat: „Nu există a doua șansă”. „Să fie clar, este exclus să avem din nou un astfel de spectacol, în lunile și anii ce vin, (să stăm) cu o îndoială permanentă plutind deasupra Europei”.
