Pentru România este important să obțină dreptul de a-și stabili singură mixul energetic și de a putea folosi gazele naturale în perioada de tranziție verde, a declarat președintele Klaus Iohannis joi seara, pentru presă, la reuniunea Consiliului European.
România va susține noile ținte climatice “destul de ambițioase” până în 2030, dar nu necondiționat, a mai spus șeful statului.
Liderii UE vor discuta propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până la sfârşitul anului 2030 comparativ cu 1990.
Declarația președintelui Klaus Iohannis:
Vom începe discuțiile pe ținte climatice, o temă extrem de sensibilă, dar în același timp extrem de importantă și pentru noi. Este vorba de felul în care UE își va seta ambițiile, cât de buni și performanți vrem să fim, cum vrem să ne îngrijim de măsurile pe care le luăm ca să reducem impactul climatic total nefavorabil pe care putem să-l constatăm cu toții, furtuni, călduri excesive, ierni excesive. Este clar că ceva trebuie făcut (…)
Suntem dispuși să acceptăm ținte destul de ambițioase, dar nu sunt dispus necondiționat. Pentru noi este important să putem gestiona tranziția spre o țintă ambițioasă, asta însemnând să fim lăsați să ne alegem singuri mixul energetic și este important să putem să ne alegem cum facem tranziția, ce fel de energie folosim.
De exemplu, pentru România e foarte important ca în faza de tranziție să folosim gazul natural, de exemplu cel din Marea Neagră. Sunt condiții pe care le voi exprima foarte clar. Pe de altă parte, sunt dispus să discutăm ținte climatice ambițioase, pentru că aceste lucruri sunt foarte importante și pentru noi în România, pentru societatea românească.
Liderii UE vor avea discuţii referitoare la propunerea făcută de Comisia Europeană de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până la sfârşitul anului 2030 comparativ cu 1990.
Într-un comunicat transmis anterior plecării președintelui la Bruxelles, Administrația Prezidențială preciza că șeful statului va solicita identificarea unor mecanisme adecvate de implementare a măsurilor pentru reducerea emisiilorde gaze cu efect de seră.
„În definirea acestor mecanisme va trebui să se ţină cont de eforturile de decarbonizare anterioare, de diferenţele între statele membre şi de stadiile diferite de dezvoltare a acestora, astfel încât ţările membre ale Uniunii mai puţin prospere să nu fie dezavantajate”, arată sursa citată.
Agenda summitului și poziția României
Pe agenda de discuţii a reuniunii se mai află pandemia de Covid-19, viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie, precum şi relaţiile externe ale UE.
În ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, discuţiile se vor concentra pe aspecte precum stadiul actual al răspândirii virusului, măsurile de limitare a răspândirii acestuia, impactul economico-social al pandemiei şi necesitatea redresării economice, precum şi dezvoltarea de vaccinuri împotriva noului coronavirus.
„Preşedintele Klaus Iohannis va exprima preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creştere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 la nivel european, context în care va pleda pentru o coordonare sporită între statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, preşedintele României va susţine restabilirea, cât mai curând posibil, a celor patru libertăţi de circulaţie în cadrul Pieţei Interne a Uniunii şi se va pronunţa pentru menţinerea deschisă a fluxurilor de aprovizionare între statele membre”, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Liderii Uniunii vor aborda şi stadiul şi perspectivele negocierilor în curs privind viitorul acord de parteneriat dintre UE şi Marea Britanie, precum şi măsurile de pregătire în contextul finalizării perioadei de tranziţie, la 31 decembrie.
România sprijină în continuare încheierea unui parteneriat cuprinzător între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, care să reflecte potenţialul strategic al relaţiei dintre cele două părţi, a mai precizat Administrația Prezidențială.
