Consiliul Concurenței a finalizat anul trecut 21 de investigații, cuantumul amenzior fiind de 41,5 milioane de euro, potrivit raportului de activitate pe 2014, prezentat joi de președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
Potrivit documentului, 44% dintre investigații au vizat cele mai nocive practici anticoncurențiale, cele de tip cartel. Din rândul cazurilor de înțelegeri anticoncurențiale verticale finalizate, un exemplu relevant este cel de pe piața comercializării produselor alimentare.
”Amenzile aplicate, în valoarea de aproximativ 41,5 milioane de euro, demonstrează înăsprirea politicii de sancționare a faptelor anticoncurențiale”, se arată în raportul de activitate, precizându-se că, în cazurile în care nu s-a putut restabili concurența efectivă pe piață, în mod rapid și eficient, a fost utilizat instrumentul acceptării angajamentelor, sub monitorizare strictă.
Nerespectarea acestor angajamente a dus și la aplicarea, în premieră, a unor amenzi, cum este cazul cartelelor telefonice prepay și cel al comercializării drepturilor de transmisie a evenimentelor fotbalistice.
Investigațiile sectoriale finalizate în 2014 vizează:
- • piața energiei electrice
- • piața transportului public local de persoane (8 companii de taximetrie fiind sancționate).
Din perspectiva investigațiilor privind posibile încălcări ale legislației de concurență, principalele sectoare vizate de procedurile inițiate în 2014 de Consiliul Concurenței au fost sectorul media, sectorul comercializării produselor alimentare și sectorul energiei electrice.
Investigațiile se referă la:
- • un posibil cartel pe piața vânzării drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din cadrul competiției fotbalistice Liga 1
- • un posibil abuz de poziție dominantă pe piața retransmiterii serviciilor de programe audiovizuale TV și radio;
- • o concentrare economică pusă în aplicare fără o decizie a Consiliului Concurenței pe piața comercializării de servicii de comunicare prin media
- • o posibilă înțelegere anticoncurențială verticală pe piața comercializării produselor alimentare
- • posibile acțiuni anticoncurențiale ale administrației publice pe piața producerii și comercializării energiei electrice
- • un posibil cartel pe piața lucrărilor de infrastructură pentru transportul gazelor naturale și a lucrărilor conexe, de întreținere a acestora, atribuite prin licitații publice
- • un posibil cartel pe piața serviciilor de audit financiar
- • două cazuri privind posibile înțelegeri anticoncurențiale verticale pe piața producerii, distribuției și comercializării acumulatorilor
În privința priorităților anunțate în 2015 de Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței ar urma să finalizeze investigații importante privind posibila încălcare a regulilor de concurență, precum: investigațiile ce vizează trucarea de licitații din sectorul laptelui, al energiei și din IT.
Sectorul energiei se va afla, și în acest an, în lista de priorități ale Consiliul Concurenței. De asemenea, finalizarea investigației sectoriale aflate în derulare pe piața gazelor și, totodată, urmărirea procesului de liberalizare a acestei piețe reprezintă o prioritate.
(Citiți și: ”Interviu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței / Ajutoarele de stat sunt, de fapt, nedeclarate, Comisia monitorizează 5 astfel de cazuri * La privatizarea Poștei nu-i mai păcălim * Licitațiile pe contracte publice: ne bazăm pe sesizări * Prețurile la combustibili: recomandăm creșterea concurenței”)
În domeniul ajutorului de stat, în 2015, Consiliul își propune să continue colaborarea cu Guvernul și Comisia Europeană pentru privatizările companiilor Poșta Română, CFR Marfă, Oltchim, dar și pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia și a Complexului Energetic Hunedoara. Din perspectiva inițiativelor legislative, în prim plan se va afla revizuirea amplă a Legii concurenței.
Reducerea TVA trebuie să se vadă la raft
Președintele Consiliului Concurenței a mai spus joi, cu ocazia prezentării raportului, că, de la 1 iunie, reducerea TVA la alimente trebuie să se vadă în preţul de la raft, dar comercianţii nu vor avea voie să decidă, de comun acord, să scadă preţurile, de exemplu, cu 5 lei în toate reţelele comerciale. Autoritatea concurențială recomandă însă o reducere a prețurilor cu cel puțin 12%.
”Preocuparea noastră, a Consiliului Concurenţei, este ca reducerea TVA la alimente să se vadă în preţul de la raft. Unul dintre instrumentele pe care le-am putea folosi pentru monitorizarea pieţei este Monitorul preţurilor. Cred că e o ocazie bună să dinamizăm acest proces, dar există un blocaj pentru că nu avem un acord al marilor lanţuri de magazine. Am avut şi mai avem discuţii pe acest subiect. Nu vrem să facem rău, dar nu suntem nici confortabili atunci când firme concurente discută despre preţuri. Evident, vrem ca reducerea TVA să ajungă cât mai mult la consumator şi atunci companiile ne întreabă ce au voie să discute, să stabilească între ele, dar, în acelaşi timp să rişte să fie acuzate de formarea unui cartel. Consiliul Concurenţei are acest rol de consiliere, iar alături de ANPC, Ministerul Agriculturii trebuie să vedem cum putem să monitorizăm ceea ce se întâmplă”, a afirmat Chiriţoiu, citat de Agerpres.
Potrivit preşedintelui autorităţii de concurenţă, de la 1 iunie 2015, comercianţii nu vor avea voie să stabilească la unison să reducă preţurile cu 5 lei sau să ca roşiile să aibă un preţ fix în toate reţelele comerciale.
”Practic, de la 1 iunie, comercianţii nu au voie să spună că am hotărât cu toţii ca în magazine reducem preţurile cu 5 lei. Deci, nu pot spune că roşiile în toate reţelele de magazine roşiilor vor fi la preţul X. Fiecare de capul lui nu are decât să reducă preţurile. Noi le-am spus reprezentanţilor marilor lanţuri de magazine, reprezentanţilor asociaţiei producătorilor: ‘Puteţi să recomandaţi membrilor voştri reducerea preţurilor cu cel puţin 12%’. Dar nu pot spune nici toţi la unison că reduc cu 12% sau 11%. Noi suntem, în principiu, de acord cu preţuri maximale, dar nu suntem de acord să recomande un nivel fix la un preţ minim”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.
