sâmbătă

4 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 martie, 2014

România trebuie să facă parte din formatul de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia rusă, a spus preşedintele Traian Băsescu joi dimineaţa, la plecarea spre Bruxelles, la reuniunea liderilor UE.

Şeful statului a arătat care vor fi argumentele în sprijinul acestei participări în formatul de negociere şi pe care le va susţine în Consiliul European:

  • Avem peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limba română, ceea ce ne situează pe locul doi dupa minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minoritatile pe teritoriul Ucrainei.
  • Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea. Distanţa este de doar 160 de mile marine, ceea ce, pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol, înseamnă un marş de zece ore maxim până la frontierele Romaniei.
  • România nu este dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă de importurile de gaze din Federaţia Rusă şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze. (…) Poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negocieri.
  • Interesul naţional al României este să fie implicată plecând de la premisa ca are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, probabil, cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Rezolvarea situaţiei din Ucraina pleacă de la două premise, susţine preşedintele României: existenţa Memorandumului de la Budapesta, în care trei state, SUA, Marea Britanie şi Federaţia Rusă, se constituie în garanţi ai independenţei şi suveranităţii Ucrainei asupra teritoriului său. A doua este acordului bilateral între Ucraina şi Federaţia Rusă cu privire la staţionarea unor structuri militare ruse, pe teritoriul acestei ţări, până în 2047.


România consideră noua putere de la Kiev – atât parlamentul, cât şi guvernul desemnat de acesta – drept una legitimă, a mai spus preşedintele.

Liderii europeni trebuie să aprobe pachetul de ajutor financiar pentru Ucraina, dar nu vor discuta sancţiuni pentru Rusia

Liderii europeni vor transmite avertismente, dar nu vor decide sancţiuni pentru Rusia în urma intervenţiei sale militare în Ucraina. În plus, vor încerca să medieze dialogul dintre Moscova şi Kiev, în condiţiile în care şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a refuzat să îl întâlnească pe omologul său ucrainean miercuri, la Paris.

Nici Germania şi nici Marea Britanie nu susţin ideea unor sancţiuni impuse Moscovei, aşa că reuniunea de urgenţă de joi, de la Bruxelles, are mai degrabă un caracter simbolic. La fel ca şi în urmă cu mai bine de o lună, Statele unite se declară pregătite să ia o astfel de decizie, care s-a concretiza prin anularea vizelor unor oficiali rusi, îngheţarea averilor şi reducerea relaţiilor economice cu Rusia. Şi, aşa cum a anunţat Washingtonul, ar putea fi doar o chestiune de zile pentru luarea unei astfel de măsuri.

Care sunt poziţiile principalilor actori

Marea Britanie: Chiar dacă un document de lucru ajuns în presa britanică arăta că Londra respinge ideea impunerii unor sancţiuni Rusiei, între timp şi David cameron şi Nick Clegg au părut că nuanţează poziţia Marii Britanii, spunând că nicio opţiune nu este exclusă.


Germania: Deşi guvernul a spus că nu sunt excluse sancţiuni, latura social-democrată a guvernului de la Berlin a arătat că este preferabilă o soluţie politică, nu inflamarea situaţiei. Este cunoscută atitudinea SPD „prietenoasă” faţţă de Moscova, dar ea este susţinută de Camera de Comerţ şi Industrie Germană, care a avertizat asupr efectelor pe care le-ar avea sancţiunile asupra Rusiei.

Franţa: Preşedintele Francois hollande a spus că Moscova şi-a asumat riscul unei escaladări periculoase a conflictului şi a menţionat sancţiunile.

Italia: În principiul, autorităţile de la Roma ar susţine sancţiuni punctuale faţă de Rusia, dar ezită din cauza dependenţei de gazul rusesc.

Spania: În baza deciziilor miniştrilor de Externe ai UE, Madridul va sprijini sancţiunile, însă nu ar vrea să se ajungă în acel punct.

Polonia: Alături de Suedia, are cea mai intransigentă poziţie faţă de evenimentele din Ucraina. UE ar trebui să îşi folosească toate instrumentele pe care le deţine, sancţiuni extinse pentru Rusia, a spus premierul Tusk.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a anunţat miercuri un pachet de ajutor pentru Ucraina de 11 miliarde de euro pentru următorii ani, cu condiţia ca autorităţile ucrainene să încheie un acord cu FMI care ar urma să revadă măsuri de reformă dureroase, precum liminarea subvenţiilor la gaz. La Bruxelles este prezent premierul ucrainean, Arseni Iaţseniuk, care va avea o discuţie cu liderii europeni.

Între timp, parlamentul din Crimeea a votat în unanimitate pentru ca regiunea să devină parte a Federaţiei Ruse.

Ce măsuri împotriva Rusiei are UE la dispoziţie

Suspendarea negocierilor privind liberalizarea regimului de vize – o decizie care s-ar putea decide la Consiliu. Rusia şi UE poartă aceste negocieri din anul 2007 şi există de asemenea negocieri şi pentru un nou acord privind investiţiile şi cercetarea. Ambele sunt de maximă importanţă pentru Rusia, care solicită la fiecare summit UE-Rusia ca eliminarea vizelor pentru cetăţenii săi.

Embargou privind livrările de arme – o măsură posibilă, potrivit evaluării Reuters. Chiar dacă Rusia îşi produce mare parte din arsenal, importă din UE anumite mecanisme şi echipamente, care sunt importante pentru industria de armament. măsura ar avea totuşi un impact limitat asupra Rusiei.

Interdicţii de călătorie în UE – o măsură posibilă, dar improbabilă Ar putea anula vizele pentru anumiţi oficiai, aşa cum a făcut în cazul unor oficiali din Belarus, Siria sau Libia, dar e mai greu de justificat în cazul Rusiei.

Anularea participării la reuniunea G8 de la Soci – Ţările G7 au anulat reuniunile pregătitoare ale summit-ului, chiar dacă nu au anunţat şi o anulare a participării. Ca un puternic gest diplomatic, Italia, Germania, Marea Britanie şi Franţa, membre ale G7 dintre statele UE, ar putea să-şi anuleze participarea. O vor face, probabil, doar în coordonare cu SUA şi Canada.

Îngheţarea activelor unor oficiali – măsură improbabilă, pentru că în Marea Britanie sunt mare aprte din proprietăţile şi banii oficialilor şi oligarhilor rusi şi nu susţine o astfel de decizie. Londra argumentează că piaţa ar fi destabilizată de această măsură, iar Germania are investiţii în Rusia de echivalentul a 22 de miliarde de dolari. Rusia a anunţat măsuri de retaliere, în acest caz, Consiliul federaţiei a anunţat că lucrează la un priect de lege care să prevadă îngheţarea activelor companiilor străine din Rusia.

Restricţii comerciale – improbabilă, mai ales în condiţiile în care UE are deja mai multe dispute cu rusia la Organizaţia Mondială a Comerţului, unde Rusia a devenit membru în 2012. Impunerea de noi tarife şi bariere comerciale este riscantă, în condişiiile în care 25% din importurile de energie din Europa provin din Rusia, 7% din exporturile UE se îndreaptă spre Rusia, iar 45% din exporturile Rusiei sunt destinate Uniunii Europene.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: