În timp ce Republica Moldova intensifică procesul de apropiere de Uniunea Europeană și așteaptă să primească la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie undă verde pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE și liberalizarea regimului vizelor, situația se tensionează în jurul conflictului transnistrean.
Regimul separatist de la Tiraspol a adoptat la 10 iunie „legea frontierei de stat”, care care include şi orașul Tighina, alături de alte trei sate, printre care Varniţa, aflat sub jurisdicția Republicii Moldova. Legea, care va intra în vigoare la 24 iunie, stabilește limitele “statului suveran republica moldovenească nistreană”, deşi regiunea separatistă din stânga Nistrului nu a fost recunoscută pe plan internaţional.
Potrivit documentului citat, „frontiera de stat nu poate fi schimbată de către ţările vecine în mod unilateral”, protecţia frontierei de stat “se efectuează de către organele abilitate ale regiunii”, iar “legislaţia privind frontiera de stat este bazată pe Constituţia Republicii Moldoveneşti Nistrene, precum şi pe tratatele internaţionale la care aceasta este parte”.
Măsurile regimului separatist de la Tiraspol au loc în condițiile în care Republica Moldova reia eforturile în vederea apropierii de Uniunea Europeană, după ce procesul a fost încetinit în urma crizei politice care dus la demiterea guvernului condus de liberal-democratul Vlad Filat.
Astfel, Republica Moldova cel mai probabil va parafa la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnius, Acordul de Asociere cu UE, urmând ca documentul să fie semnat anul viitor, când, de asemenea, Chișinăul are șanse să primească undă verde pentru liberalizarea regimului de vize.
”Legea frontierei de stat” este motivată de regimul separatist prin decizia Chișinăului de a introduce controlare pentru locuitorii din stânga Nistrului cu cetățenie ucraineană și rusă, în cadrul procesului de liberalizare a vizelor cu Uniunea Europeană.
Ambasadorul american la Chișinău vede posibilă apropierea de UE și soluționarea conflictului
Ambasadorul SUA la Chișinău, William Moser, consideră că apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și soluționarea conflictului transnistrean se pot face în același timp și atrage atenția că acțiunile unilaterale pun în pericol reglementarea dosarului.
„Conflictul transnistrean ar putea fi soluţionat doar între cele două părţi. Acţiunile unilaterale nu ajută şi pun în pericol soluţionarea paşnică a acestui conflict”, a declarat diplomatul american într-o emisiune a postului național de televiziune de la Chișinău, relatează UNIMEDIA.
Totodată, oficialul american susţine că dacă a fost posibilă căderea Zidului Berlinului, va fi posibilă şi soluţionarea problemei transnistrene.
„În anii ’90 eram un ambasador tânăr când toţi din Germania credeau că Zidul Berlinului va dura o viaţă. Noi nu avem o astfel de barieră între regiunea transnistreană şi Moldova. Astfel, acest conflict ar putea fi rezolvat. Nu trebuie să pierdem speranţa că acest lucru este posibil. Negocierile în formatul 5+2 sunt viabile, părţile trebuie să discute între ele. Cred că ambele lucruri pot fi făcute în acelaşi timp, şi unificarea ţării şi apropierea de Uniunea Europeană”, a a firmat William Moser.
Rusia cere garanții pentru drepturile cetățenilor ruși din stânga Nistrului
Chişinăul, OSCE, a cărui președinție este deținută de Ucraina, și Statele Unite au criticat decizia Tiraspolului, iar experții atrag atenţia că acţiunile din zona de est a Republicii Moldova pot duce la un nou conflict armat.
Situația a fost analizată luni şi într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, iar preşedintele Nicolae Timofti a declarat că a discutat ultimele evoluţii şi cu omologul său ucrainean Viktor Ianukovici, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE. Timofti a afirmat că acțiunile regimului separatist sunt provocări care au legătură cu apropierea Republicii Moldova de UE şi a sugerat că Rusia ar fi interesată de destabilizarea situaţiei în regiunea transnistreană.
Pe de altă parte, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Galbur, pentru a discuta situaţia din zona transnistreană, iar adjunctul ministrului rus de externe, Grigori Karasin, a declarat într-un interviu pentru RIA Novosti că Rusia nu-şi poate retrage muniţia militară din regiunea transnistreană deoarece Chişinăul ar obstrucţiona reglementarea politică a conflictului.
Karasin a declarat că trupele ruse se află legal în regiunea separatistă, în pofida faptului că Moscova se angajase să îşi retragă militarii şi armamentul din Republica Moldova în 1999. Experţii de Chişinău se tem că Tiraspolul, sprijinit de Moscova ar putea recurge la acţiuni militare. În felul acesta, Rusia ar încerca să împiedice apropierea Republicii Moldova de Bruxelles, în primul rând parafarea Acordului de Asociere cu UE, care ar urma să aibă loc în noiembrie la summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.
În același timp, Rusia a cerut Republicii Moldova explicaţii privind posturile de control migraţional, care vor fi instalate la Nistru. Moscova cere garanţii că drepturile celor 170.000 de cetățeni ruși care trăiesc în satele din stânga Nistrului nu vor fi încălcate.
Subiectul soluționării conflictului transnistrean a fost abordat și de preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea de luni de la București cu secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev. Șeful statului a declarat că la întrevederea cu oficialul rus nu putea fi evitată abordarea problemei transnistrene. „Sigur, nu puteam să nu discutăm problema Transnistriei, ca o problemă pe care noi o considerăm importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de la Chişinău asupra întregului teritoriu”, a afirmat Băsescu.
La rândul său, ministrul de externe Titus Corlățean a declarat într-o emisiune la Digi24 că „aşa-zisă lege a frontierei Transnistriei este o provocare” și a salutat pozițiile exprimate în acest sens de OSCE, unde președinția este deținută de Ucraina, și de Guvernul SUA, țară care are statul de observator în procesul de negocieri vizând reglementarea conflictului transnistrean.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat, de asemenea, necesitatea avansării pe aspectele de fond ale reglementării dosarului transnistrean- politice, instituţionale şi de securitate – şi a creării unei atmosfere propice pentru identificarea parametrilor unei soluţii negociate, în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
„Acest deziderat presupune efortul şi implicarea constructivă a tuturor părţilor, precum şi reţinerea de la acţiuni unilaterale, care nu fac decât să tensioneze artificial atmosfera discuţiilor sau situaţia concretă de pe teren”, a spus Aurescu, care a avut miercuri consultări la București cu ambasadorul Serghei Pirojkov, reprezentantul Ucrainei în negocierile privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2”.
Dezbateri cu scandal în Parlament, liberalii și comuniștii cer demisia ministrului apărării
Parlamentul de la Chișinău dezbate joi cu ușile închise situația tensionată din jurul conflictului transnistrean, însă discuțiile au fost dominate de o declarație a ministrului apărării, Vitalie Marinuța, care a afirmat, într-un interviu, că armata națională este gata „să riposteze în cazul unui eventual atac al separatiștilor”.
Urmărește-ne pe Google News
