Amplificarea tensiunilor dintre Arabia Saudită și Iran a provocat creșterea prețului petrolului în prima ședință de tranzacționare din 2016, fapt ce atrage atenția asupra modului în care instabilitatea politică din Orientul Mijlociu poate arunca în aer toate previziunile referitoare la evoluția țițeiului pe piețele mondiale.
Preţul de referinţă al petrolului brut a crescut cu 3,3%, până la 38,50 de dolari pentru un baril, cea mai mare valoare de referinţă pe piaţă din ultimele trei săptămâni.
Creșterile s-au produs imediat după ce Arabia Saudită a întrerupt legăturile diplomatice cu Iranul din cauza protestelor apărute după executarea șeicului Nimr al-Nimr, unul dintre cei mai respectați lideri spirituali șiiți.
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu provoacă în mod obișnuit o creștere a prețurilor la petrol, din cauza temerii comerciaanților că ar putea interveni întreruperi în aprovizionare.
Nu este cazul acum, deși avem de-a face cu cea mai gravă criză ce a avut loc în regiune în ultimele trei decenii, spun analiști citați de CNN.
Cel mai probabil, susțin aceștia, ambele țări vor continua extracția în același ritm ca și până acum, ritm ce a făcut ca în 2015 prețurile să pice cu 35%, până la nivelul de dinaintea crizei financiare internaționale.
OPEC, cel mai mare jucător de pe piața petrolului, continuă să țină ridicat nivelul producției, strategie adoptat în războiul pentru piață purtat cu producătorii americani.
Iranul, al treilea mare producător de țiței, așteaptă ridicarea sancțiunilor după ce a semnat anul trecut acordul nuclear, și și-a planificat deja o creștere a producției cu 1,5 milioane de barili pe zi.
Ce înseamnă pentru saudiți sfârșitul sancțiunilor împotriva Iranului
În iulie 2015, Iranul și marile puteri au semnat un acord istoric referitor la dosarul nuclear , iar în primul trimestru din acest ar urma să fie ridicate sancțiunile împotriva Teheranului.
Eliminarea acestor sancțiuni reprezintă o amenințare existențială pentru monarhia saudită, scrie Breitbart.com
Populația Arabiei Saudite a crescut de la 6 milioane în 1972, la aproximativ 30 de milioane, în prezent, iar locuitorii acestui regat s-au bucurat de un standard de viață foarte ridicat datorită cadourilor guvernamentale.
De la preluarea tronului, anul trecut, de către Salman bin Abdul-Aziz Al Saud, monarhia a ținut-o într-o petrecere, în pofida contextului de pe piața energiei: s-au acordat subvenții pentru asociații profesionale, literare și pentru cluburile sportive, s-au făcut investițiile în utilități și s-au acordat bonusuri în echivalentul a două salarii pentru toți angajații guvernului, pensionarii, militarii și studenții din țară sau din străinătate.
Lucrurile s-au schimbat însă din cauza războiului comercial purtat cu petroliștii americani.
Sfârșitul petrecerii
De la jumătatea anului trecut și până în prezent, prețul petrolului s-a înjumătățit ca efect al creșterii producției de petrol de șist în SUA și a startegiei OPEC de a-și păstra cota de piață prin menținerea unor volume ridicate de extracție, indiferent de scăderea profitului.
Mișcarea a avut efect și asupra profiturilor încasate de statele OPEC și, în special asupra Arabaiei Saudite, cel mai mare producător de țiței, care a încheiat anul cu un deficit record de 98 de miliarde de dolari.
FMI estima însă deficitul pe 2015 la peste 130 de miliarde de dolari.
Toate acestea au impact asupra vieții saudiților și pot pune în pericol monarhia.
Riadul a majorat de la începutul anului cu 50% prețurile la benzină pe piața internă, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie electrică, apă, motorină și kerosen.
Situația riscă să crească nemulțumirile populației.
Dintre cei doar 5,5 milioane de saudiți care au oficial un loc de muncă, aproape 4 milioane lucrează direct pentru stat, micul sector privat obișnuind să angajeze personal străin (în 2013 numărul acestora ajungea la aproape 9 milioane).
Restul populației native nu numai că nu posedă skillurile necesare pe piața muncii, dar nici nu sunt înclinați, cultural, să lucreze, scrie Breitbart.com
Din 1972 și până în 2001, prețul țițeiului din Arabia Saudită a fluctuat în jurul valorii de 20 de dolari pe baril, dar după tacurile teroriste din 11 septembrie, prețul mediu al petrolului crud din Arabia Saudită a urcat la o medie d 63 de doalri barilul, iar apoi la 102 de dolari între 2011 și 2014.
Pentru a cumpăra loialitatea cetățenilor, cei 15.000 membri ai familiei regale au implementat un vast set de drepturi sociale și subvenții.
Subvențiile anuale acordate pentru petrol și gaze au costat bugetul regatului aproximativ 61 de miliarde de dolari, iar cele pentru energie electrică și apă – alte 10 miliarde dolari.
Cu un buget de 294,3 miliarde de dolari în 2014, Arabia Saudită a avut un deficit de 14,4 miliarde dolari, aproximativ 5% din PIB.
Căderea prețului barilului de țiței, de la 100 la aproximativ 49 de dolari, în 2015, deficitul regatului a urcat la 33% din PIB, adică 98 de miliarde dolari.
Arabia Saudită a anunțat că va reduce cheltuielile în 2016 la 224 de miliarde de dolari, pentru a diminua deficitul, dar asta va însemna și tăierea a 15 miliarde din subvenții, lucru ce ar putea duce la nemulțumiri și chiar proteste ale populației.
Reducerea cheltuielilor s-ar putea realiza prin tăieri de la bugetul militar, al treilea din lume ca procent în PIB (28%). Aceasta ar însemna însă sinucidere curată, când țara sponsorizează războaiele din Yemen și Siria, iar acum a intrat într-un conflict cu Iranul.
Rezervele valutare internaționale ale Arabiei Saudite au scăzut cu 115 miliarde de dolari, până la 635 de miliarde, potrivit FMI, care a estimat că în acest ritm țara ar putea intra în faliment în 2020.
Breitbart estimează însă, având în vedere că Regatul are nevoie de cel puțin 250 miliarde de dolari pentru a-și continua afacerile cu petrol, că Arabia Saudită va intra în faliment în 3 ani.
Arabia Saudită înțelege că prețurile reduse la țiței lovesc economiile altor state membre OPEC și pe cea a Rusiei, dar încearcă să-și maximizeze vânzările într-un efort disperat de a rămâne solventă.
Urmărește-ne pe Google News
