Naţiunile Unite nu au ajuns la un consens privind lansarea negocierilor pe tema „roboţilor ucigaşi”, respectiv a modului în care trebuie abordată problema armelor autonome.
Reprezentanţi ai 125 de state s-au reunit săptămâna trecută la Geneva în cadrul conferinţei de revizuire a Convenţiei ONU privind utilizarea anumitor arme convenţionale (CCAC), scrie presa internaţională, preluată de Agerpres.
Discuţia a fost transmisă experţilor, care au lucrat deja îndelung la această temă şi care se vor reuni din nou, timp de zece zile, în 2022.
Declaraţia finală a conferinţei nu abordează subiectul sistemelor de arme letale autonome (SALA) decât în termeni generali. Documentul recunoaşte principiile convenite începând cu 2019 cu privire la întâietatea dreptului internaţional umanitar asupra tuturor sistemelor de arme, inclusiv SALA, sau faptul că umanitatea trebuie “în orice moment să îşi asume responsabilitatea” pentru utilizarea lor.
Declaraţia insistă, de asemenea, asupra faptului că această Convenţie, care a permis deja progrese în ceea ce priveşte dispozitivele explozive improvizate, armele laser sau mine, rămâne forul adecvat pentru că “încearcă să găsească un echilibru între necesitatea militară şi consideraţiile umanitare”.
Rusia nu doreşte să se simtă legată de obligaţii în avans, iar SUA a anunţat vineri seara că vor semna doar un text care nu conţine obligaţii concrete.
Dezbaterile sunt cu atât mai dificile cu cât conceptul de arme autonome este vag şi combină aşa-numitele tehnologii cu dublă utilizare – civile şi militare – precum inteligenţa artificială.
Deşi există deja arme parţial autonome, sistemele cu adevărat autonome pe câmpul de luptă, capabile să lupte fără intervenţie umană, sunt doar teoretice.
Adversarii acestui tip de arme, printre care se numără secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu vor să aştepte ca acestea să existe pentru a le interzice.
Elveţia, care a vorbit în numele multor ţări, printre care Germania, Brazilia, Finlanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Italia, Norvegia şi Suedia, şi-a exprimat dezamăgirea în faţa progreselor limitate şi şi-a exprimat regretul că unele ţări abuzează de regula consensului pentru a bloca procesul de negociere.
