România are nevoie, rapid, de o viziune privind dezvoltarea durabilă a orașelor. Un raport al Băncii Mondiale privind necesarul minimal de investiții urbane și peri-urbane în marile orașe românești, arată că statul ar trebui să cheltuiască 2,6 miliarde euro în următorii ani pentru a face din marile sale orașe adevărate generatoare de dezvoltare economică și bunăstare. Parte din fonduri ar putea veni, pe bază de proiecte, de la Comisia Europeană.
Cursdeguvernare.ro și Raiffeisen Bank au organizat joi o conferință pe tema Raportului Băncii Mondiale referitor la investitiile locale din România – la care au participat un expert în Dezvoltare Urbană al Băncii Mondiale și oficialități din administrația centrală și locală – în care a fost developată fotografia de moment, s-au explicat oportunități și au fost prezentate cîteva viziuni locale.
Conferința a fost transmisă LIVE – AICI_LINK
Cele mai importante intervenții ale vorbitorilor:
Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbana, Banca Mondială: Cluj, Constanța, Brașov, au avut un ritm de creștere ce a depășit nivelul Singapore în perioada de boom
La nivel european, au fost publicate date recente din care a reieșit că România a pornit de la fundul plutonului și are acum un PIB pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare peste Bulgaria, Serbia, Croația, Grecia, Letonia și este la distanță mică de Polonia. Avem șansa să depășim Ungaria în curând.
Motoarele acestei dezvoltări au fost orașele. Mesajul nostru este: dacă nu ai un motor urban care să tradă regiunea, nu poți face dezvoltare.
Oeașe precum Cluj, Constanța, Brașov, au avut un ritm de creștere ce a depășit nivelul Singapore în perioada de boom.
98% din actul economic al țării este dat de zonele urbane dezvoltate.
Populația în risc de sărăcie și excluziune la nivel de municipii – România are un nivel de sărăcie sub nivelul UE, pe acest segment. Cluj, Constanța, Brașov, au avut un ritm de creștere ce a depășit nivelul Singapore în perioada de boom. Dar, la nivel de rural, gradul de sărăcie este mare, unul din cele mai mari din Europa.
Există mai multe direcții de acțiune, trebuie ca orașele mari să continue să creeze oportunități pentru oameni și să ofere o alternativă la migrație.
Dragoș Preda, secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor: Este esențială crearea polilor de competențe în comunități
Infrastructura rutieră și căi ferate, infrastructura de energie, infrastructura de utilități, trebuie gândite corelat. Este esențială corelarea strategiilor. Strategia de dezvoltare durabilă, pactul ecologic la UE, care atinge inclusiv zona de transporturi și strategia comunităților inteligente trebuie să fie corelate, pentru că reprezintă nu doar o viziune unitară, dar și surse de finanțare.
Un alt element esențial este crearea polilor de competențe în aceste comunități. Plusvaloarea unei comunități va rezulta atunci când acestea își vor definitiva un număr clar de competențe.
Un oraș se dezvoltă în mod armonios când include și zona academicși când există retenția noilor generații la nivel local. Această retenție se va realiza atunci când se vor dezvolta acele competențe ce vor crea joburi bine plătite și o superspecializare a acelor localități.
Îmi doresc să generez o platformă online unde să mapez cele peste 600 de proiecte de tip smart-city și expertiza la nivel academic a ONG-urilor și a marilor companii (care pot veni cu experiențele de la nivel global), iar această experiență să fie share-urită.
Ionuț Dumitru economist șef, Raiffeisen Bank: Datoria administrației publice este de 450 de miliarde de lei
Schimbarea la față a economiei românești s-a produs după anii 2000, când a apărut perspectiva aderării al NATO și UE. În prezent, PIB-ul este cu aproape 90% mai mare față de nivelul din 1989. În termeni comparativi, de PIB per capita, am avut un deceniu pierdut între 1990 și 2000, când PIB-ul a scăzut semnificativ în România. După 2000 am avut cea mai rapid creștere economică. În prezent, sub raport PIB per capita, nu suntem chiar pe ultimul loc în UE – Bulgaria și Croația sunt pe ultimele locuri. Suntem la nivel de 60% față de Germania.
La nivel regional, lucrurile arată eterogen. Avem diferențe mari de PIB per capita față de media națională. București, Cluj, Timișoara, au PIB peste medie, iar județele din partea de sud au un PIB semnificativ mai mic. Cel mai sărac județ a fost mereu Vaslui, cel mai bogat București. În 2016, PIB-ul per capita din Vaslui era 46% din media națională, iar în București – 260%. Raportul este de 1 la 5.
Există județe în care PIB a crescut mai rapid ca media națională: București, Cluj, Timiș, Sibiu și Alba au crescut peste media națională. Ialomița a avut cel mai lent ritm de creștere.
București concentrează peste 23% din PIB-ul țării. Avem o pondere a industriei prelucrătoare și servicii private, sectoare cu valoare adăugată mare în București, Cluj, Timișoara, Sibiu, Brașov, Constanța, Arges. În partea de sud a țării și în cea de vest este o pondere mare a suprafeței cultivate în agricultură. Însă, dacă sudul a rămas dependent de agricultură, în vestul țării economia s-a diversificat.
ISD sunt concentrate în câteva județe – București, Prahova, Sibiu, Mureș, partea de vest a țării. Gradul de ocupare este mare în zonele dezvoltate.
În ceea ce privește îndatorarea administrației publice: datoria totală este de 450,1miliarde de lei, circa 42,8% din PIB. Cea mai mare parte a datoriei este la administrația publică centrală. Administrația public locală are un sold de doar 14,8 miliarde de lei.
Călin Hintea, prof.univ.dr., decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea Babes-Bolyai: În România, mangementul public pare un hobby
Managementul public din România e departe de profesionalizare, de multe ori pare un hobby. Diferența dintre public și privat e imensă.
Stategia în administrația publică presupune rațiune, analiză de date și capacitatea de a alege din multe oportunități pe acelea care contează. Reforma la nivel central e greu de realizat pentru că apare concurența pe resurse și pe imagine.
Românii nu mai vor să plece doar în străinătate, există și un trend de mobilitate internă. O administrație locală eficientă este un facilitator, care scoate tot ce e mai bun dintr-o comunitate. Managementul public trebuie sa intelega ca, de multe ori, ce isi doreste comunitatea nu este inteles de cetateni.
Adrian Veștea, președinte Consiliul Județean Brașov: Principala resursă pe care ne putem baza sunt fondurile europene
Am semnat recent un proiect de 9,5 milioane de euro pentru SarsCov. O parte din acești bani vor fi cheluiți pentru echipamente destinate spitalelor. Avem totodată 300 de milioane de lei bani europeni pentru reabilitatea de drumuri județele, ceea ce este o premieră pentru județul Brașov. Cel mai important obiectiv este însă Aerportul din Brașov, ce va fi construit la nivel european și va fi funcțional în 2020.
Mă bucur că am reușit să creăm un aparat funcțional, care a înțeles că principala resursă pe care ne putem baza sunt fondurile europene. Am fost obligați să reglăm toate aspectele care țin de aceste proiecte, cum ar fi intabularea clădirilor. Este important să fii conectat la oportunități de finantare, să pregătești proiectele din timp, mai ales că urmează o nouă etapă de finanțare.
Am avut în echipă oameni care veneau din zona fondurilor europene, care au creat proiecte mature ce au devenit eligibile si am scăzut astfel presiunea pe bugetul consiliului județean.
Lucian Viziteu, primarul municipiului Bacău: Primăria Bacău, o Dacia 1310 avariată, cu potențial de BMW
Am cinci zile de când am venit la primărie și vă pot spune că am găsit o Dacia 1310 avariată, dar are potențial de BMW. Există chestiuni presante asupra bugetului pe care încerc să le rezolv.
Primăria trebuie reorganizată pe principii de management. Am fost cândva printre primii contributori la PIB, al patrulea județ, acum suntem la jumătatea clasamentului. Liderii de până acum considerau că aveau cele mai bune soluții, comunicau publicului soluția și rămânea de văzut dacă era adoptată sau nu. Vreau să dezvolt o serie de consilii consultative și, alături de mediul de afaceri, de tineret, să dezvoltăm acele strategii pe care să le punem în aplicare.
Voi începe un demers de consultare privind pandemia, pentru a vedea ce strategie este de urmat ca să revenim cât mai repede la normal.
Pe viitor, municipalitatea, alături de Consiliul Județean, sper să devină principalul vehicul investițional. Voi încerca să lucrez în parteneriat cu mediul de afaceri pentru a crește activitatea economică în Municipiul Bacău. Mi-am propus să fim mai transparenți la primărie. Totodată, înainte de a lua o decizie vreau să ne consultăm cu toți cei interesați, în mod constant.
Radu Ciocoiu, Director executiv Corporații medii și Segmentul public, Raiffeisen Bank: Proiectele trebuie să pună accentul pe sustenabilitate
În proiectele pe care le dezvoltăm, este bine să avem în vedere partea de sustenabilitate. Aceasta are 3 piloni. Un proiect trebuie să susțină bunăstarea persoanelor, să protejeze mediul și să fie fundamentat din punct de vedere economic.
Sunt trei piloni importanți, deoarece este important să existe o perspectivă pe termen lung, dar și o componentă pragmatic – dacă ne uităm la politicile UE, viitorul atragerii d e finanțare va depinde de sustenabilitatea proiectelor. Există o întreagă inițiativă la nivel legislativ a UE – inclusiv din perspective taxării companiilor, iar dezvoltarea de proiecte sustenabile o să conteze foarte mult.
Noi, ca instituție de finanțare, ne uităm atent la acest aspect, inclusiv când finanțăm proiecte, pentru că lucrurile acestea vor fi importante de aici încolo.
De asemenea, partea de susținere a investițiilor este foarte importantă – o facem de mulți ani, dar am accelerat acest proces.
Totodată, încercăm să susținem producătorii din România, un alt lucru important care ar putea să ajute la dezvoltarea comunității.
Legat de costul creditelor, acesta depinde de multe aspecte – de maturitatea unui credit, de obiectul proiectului, de modul în care va fi dezvoltat. Proiectele de infrastructură sunt prioritare și beneficiază de cele mai mici dobânzi de pe piață.
