Reprezentanți ai Confederației Concordia solicită updatarea legislației privind semnătura electronică, un cadru depășit de 20 de ani și de care depinde chiar digitalizarea. Ei atrag însă atenția că proiectul aflat în lucru la Parlament a fost modificat prin 200 de amendamente ce afectează fondul reglementării – actuala formă restrânge piaţa şi creează un oligopol, în timp ce Europa merge în direcția contrară, de mai mare democratizare a pieței de profil.
„Cadrul legal actual este depăşit de 20 de ani. În Parlament se află în dezbatere un proiect de lege care îşi propune să modernizeze reglementarea generală a semnăturii electronice, dar avem rezerve că există voinţă politică în această direcţie. (…) Pentru o economie concurenţială cu dinamică tranzacţională rapidă, este important să se accesibilizeze semnătura electronică pentru companii şi pentru cetăţeni, prin consacrarea unei valori juridice mai ridicate a semnăturii electronice avansate şi prin reglementarea mai democratică a celor care o pot furniza. Reglementările europene merg în această direcţie, în timp ce proiectul actual din Parlament restrânge piaţa şi creează un oligopol”, a declarat Edward Creţescu, general manager Regista, într-o conferință de presă organizată de Confederația patronală Concordia.
Piața pe care parlamentarii vor să restrângă accesul
În acest moment piaţa de profil este „între 40 şi 60 de milioane de euro pe an” și cinci furnizori, a explicat Edward Crețescu, care a oferit și alte date statistice:
„Ca persoane, ne apropiem undeva la 1 milion. (…) Ne referim la toţi cei cinci furnizori, plus furnizorii din afară care operează în România. Aceasta este piaţa anuală – şi aici ne referim aproape exclusiv la interacţiunea mai mult a cetăţenilor care utilizează semnăturile electronice şi mai puţin a companiilor private. Şi acolo există destul de mulţi bani pentru aceste servicii de semnătură electronică. Companiile utilizează la scară largă semnăturile electronice, dar în mare parte sunt companii din afara ţării, companii multinaţionale care au adoptat modelul din vestul Europei sau din America”.
Mihai Matei, președintele ANIS: Nu va exista digitalizare, cât timp oamenii nu vor avea instrumente simple de a semna
În opinia președintelui Asociaţia Naționale a Industriei de Software şi servicii (ANIS), atât timp cât oamenii nu vor avea instrumente simple de a semna, nu este posibilă digitalizarea: „Este simplu, pentru că nu se vor putea încheia contracte online, fie între mediul privat şi mediul privat, fie între cetăţeni şi sectorul public, fie între cetăţeni şi mediul privat. În momentul ăsta avem cinci furnizori de semnătură calificată”, a spus Mihai Matei, citat de Agerpres.
România a rămas cu 20 de ani în urmă – recunoaște doar semnătura calificată
Legea românească, depășită, recunoaşte doar semnăturile calificate, a explicat președintele ANIS, Mihai Matei:
„Semnătura este unul din punctele importante în orice înseamnă servicii digitale. Deci, dacă noi ne dorim digitalizarea României, fără o legislaţie modernă de semnare electronică nu putem să modernizăm România. În momentul acesta avem o lege complet învechită, care recunoaşte doar semnăturile calificate, acele device-uri USB cu şapte parole, care au nişte costuri, care sunt foarte greu de utilizat”, a menţionat Mihai Matei.
Peste 200 de amendamente ce desfigurează proiectul de lege aflat în lucru – „tentative clare de a bloca inițiativa”, acuză președintele ANIS
Trei proiecte de lege vizând semnătura electronic sunt blocate în Parlament de aproximativ cinci ani, iar lor li se adaugă încă un draft de reglementare, pe care se lucrează în prezent, a explicat Mihai Matei:
„Toate (proiectele de lege- n.r.) încercau să modernizeze legislaţia semnăturii electronice. Toate au fost blocate şi sunt abandonate în Parlament. Avem a patra lege la care se lucrează din primăvară, care a trecut printr-un proces extrem de transparent, cu Ministerul Cercetării şi Digitalizării, cu ADR-ul (Autoritatea pentru Digitalizarea României – n.red.), cu comunitatea de business. Sunt oameni care au lucrat acolo consistent pe această lege. Au ajuns la o formă acceptată de toată lumea şi, în momentul acesta, suntem blocaţi. Noi suntem foarte îngrijoraţi pentru că vedem începutul aceluiaşi film din 2018, respectiv tergiversare şi tentative clare de a bloca această iniţiativă care are o miză extrem de importantă pentru digitalizarea României”.
Conținutul și principiile acestui proiect acceptat de actorii din economia reală au fost însă total modificate de intervențiile parlamentarilor, care au depus peste 200 de amendamente.
„Avem o listă de 200 de amendamente, cel puţin, care schimbă fundamental fondul legii, trimisă dinspre ADR. Presiunile sunt în direcţia rămânerii la forma actuală, respectiv a recunoaşterii doar a semnăturilor calificate”, a mai spus Mihai Matei.
****
