Zborul MH17, prăbușit în iulie 2014 în estul separatist al Ucrainei, a fost doborât de o rachetă sol-aer de tip BUK lansată dintr-o zonă controlată de rebelii proruși, au concluzionat anchetatorii internaționali însărcinați cu stabilirea cauzelor tragediei, anunţă AFP.
După o investigaţie care a durat 15 luni, Dutch Safety Board (DSB) a dat publicităţii, marţi, raportul rezultat din cercetările efectuate după dezastrul produs în Ucraina cu zborul Malaysia Airlines MH 17.
Raportul conţine date tehnice legate de modul în care avionul s-a prăbuşit în timpul zborului Amsterdam- Kuala Lumpur.
„Statele sunt responsabile de asigurarea securităţii spaţiului aerian. Ucraina nu a evaluat corect pericolele şi nu a luat măsurile necesare”, este una dintre concluziile generale ale anchetatorilor olandezi.
Ucraina și SUA susțin că avionul a fost doborât de separatiști proruși cu o rachetă sol-aer de tipul BUK, ce le fusese furnizată de Rusia.
De cealaltă parte, Moscova respinge acuzațiile și atribuie forțelor ucrainene responsabilitatea pentru această tragedie.
În paralel cu raportul olandez, la Moscova a fost organizată o conferinţă de presă a conglomeratului Almaz-Antey, producător al sistemelor BUK. Directorul companiei a admis că avionul Malaysia Airlines a fost doborât de o rachetă BUK, dar a identificat zona de lansare a rachetei în teritoriile ocupate de armata ucraineană.
Concluzia că avionul a fost doborât de o rachetă de fabricaţie rusească nu avea cum să fie combătută la Moscova în condiţiile în care fragmente ale acestui tip de rachetă au fost prelevate din cadavrele victimelor.
Raportul olandez conține hărți care arată mai multe locuri din care ar fi putut fi lansată racheta, toate situate într-o zonă controlată de rebeli.
Raportul arată care sunt cauzele prăbușirii, dar nu spune “cine a apăsat pe trăgaci”, element care poate fi stabilit numai de o anchetă penală.
Ce și cum s-a întâmplat
Prăbuşirea zborului Malaysia Airlines s-a petrecut pe teritoriul Ucrainei, pe ruta Amsterdam- Kuala Lumpur, pe fondul luptelor purtate de armata ucraineană cu separatiştii pro-ruşi.
Toţi cei 298 de oameni aflaţi la bord au murit în momentul în care aparatul Boeing 777 zbura la o altitudine de 10 kilometri.
Un raport preliminar din septembrie 2014 afirma că avionul a fost lovit de „mai multe obiecte cu energie mare”, alimentând astfel speculaţiile că aeronava fusese lovită de o rachetă sol-aer.
În august 2014, investigatorii olandezi au anunţat că au găsit la locul prăbuşirii aeronavei fragmente care ar proveni „probabil” de la o rachetă BUK, specificând la momentul respectiv că nu este clar dacă acestea au legătură cu atacul.
Cine deţine sisteme BUK
Atât armata ucraineană cât şi cea rusă, ptrivit publicaţiei de specialitate Jane’s Defence, deţin sisteme de rechete sol-aer BUK.
Fabricate iniţial în fosta URSS, sisteme BUK lansează rachete auto-propulsoare sol-aer, de rază medie, care pot atinge ţinte aflate pe o rază de 50 de kilometri şi la o altitudine de până la 25 de kilometri.
Cine poartă vina
Statele Occidentale şi analişti militari au indicat rebelii pro-ruşi ca vinovaţi de tragedie.
Serviciile secrete americane au menţionat, la câteva zile după producerea tragediei aviatice, că zborul MH 17 a fost doborât cu rachete SA11 (un nume alternativ al sistemului BUK). Secretarul de Stat John Kerry declara la rândul său: „este destul de clar că este vorba de un sistem trimis de Rusia separatiştilor”.
Jane’s Defence a scris că lansarea rachetei a fost „o eroare” a operatorului sistemului BUK, care a crezut că are în vizor o aeronavă militară.
Producătorul sistemelor BUK, Almaz-Antey, companie controlată de statul rus, a admis în august 2015 că zborul MH17 a fost doborât cu un sistem BUK- M1, care nu se mai află în producţie din 1999, dar care se află în dotarea armatei ucrainene.
Ministerul rus al Apărării a negat la rândul său orice implicare în această tragedie.
Informaţiile furnizate de site-ul Bellingcat, care a utilizat surse independente pentru ancheta accidentului, relevă faptul că sistemul BUK implicat în tragedie ar fi făcut parte dintr-un convoi cu material militar intrat în Ucraina în iunie 2014 din zona sudică a localităţii ruseşti Kursk.
Ce urmează
Raportul final conţine recomandări pentru zborurile comerciale care traversează zone de conflict.
Rudele victimelor speră că raportul va determina arestarea şi judecarea celor vinovaţi de producerea tragediei. Procurorii olandezi, care derulează o anchetă penală separată, au anunţat deja că au identificat posibile persoane „interesate”, dar probele deţinute nu sunt suficiente.
Rusia a utilizat dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, care a încercat să constituie un tribunal internaţional în această cauză.
Probabil, vinovaţii de tragedia produsă în Ucraina nu vor fi identificaţi.
