Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

de Victor Bratu , 3.12.2019

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii.

Documentul de 51 de pagini conține varianta revizuită a propunerii inițiale, formulate de Comisia Juncker, asupra bugetului 2021-2027.

Noile cifre, care cu siguranță vor fi în continuare modificate, indică clar direcția în care se îndreaptă negocierile.

Jean Claude Juncker a luptat ca bugetul 2021-2027 să fie aprobat în ultimul an al mandatul său, însă statele membre au considerat că este mai indicat ca noua Comisie Europeană să aibe un cuvânt de spus în această chestiune.

În plus, divergența de opinii pe date esențiale ale următorului Cadru financiar multianual au împiedict consensul necesar aprobării acestui buget în 2019.

(Citiți și: ”5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker”)

State precum Germania și Olanda au cerut un buget mai mic al UE, reorientat spre noi priorități, precum migrație și cercetare. Franța și-a făcut titlu de glorie în a apăra subvențiile pe care UE le acordă agricultorilor, iar statele estice au luptat, și încă luptă, pentru păstrarea politicilor de Dezvoltare regională.

În ce constă compromisul menit să soluționeze punctele sensibile

Președinția finlandeză a încercat să armonizeze toate pozițiile divergente, iar documentul urmează să fie discutat miercuri de către ambasadorii statelor membre la UE. Statele membre au la dispoziție puțin timp să ajungă la consens, astfel încât programele bugetate să pornească la timp, la 1 ianuarie 2021.

Cele mai semnificative propuneri ale președinției finlandeze sunt:

Buget mai mic. Dar nu atât de mic cât își doreau Germania și Olanda

Față de propunerea avansată inițial în mai 2018, Finlanda propune reducerea bugetului general cu 47 miliarde euro– semn că solicitările ca Bruxelles-ul să își reducă cheltuielile, formulate de 5 dintre cele mai dezvoltate state din Uniune, sunt luate în considerare.

Noua propunere echivalează cu alocări de 1,07% din Venitul Național Brut al UE 27, exact la mijloc față de propunerea Comisiei Juncker (1,14%) și față de acel 1% cerut de Austria, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia.

Aceste cinci state vor continua, cu siguranță, să insiste în continuare pentru reducerea contribuțiilor naționale.

Fermieri: victorie parțială pentru europeni, victorie decisivă pentru estici

Ponderea Politicii Agricole Comune în bugetul general UE crește, cu 2,1%, față de proiectul inițial al Comisiei Juncker, în parte și prin anularea reducerilor propuse de Executivul european în actualul buget multianual. Împortant însă, nivelul total de 30,7% din bugetul UE alocat PAC este substanțial mai mic decât cele 35,4% alocate domeniului în exercițiul financiar 2014-2020.

Creșterea de 2,1% față de proiectul inițial se mai datorează propunerii de a mări cheltuielile cu dezvoltarea rurală.

Cel mai important: președinția finlandeză introduce în premieră așa numita ”convergență externă”, menită să uniformizeze în interiorul UE nivelul plăților directe pentru fermieri. Convergența externă va garanta că, până în 2027, statele vor primi o subvenție de ”X (valoarea nu este încă stabilită- n. red.) euro la hectar”.

Precizarea este introdusă la cererea Poloniei, Slovaciei și a Statelor Baltice, care au anunțat că nu vor vota bugetul multianual, indiferent de cât de bine va fi alcătuit acesta,  dacă va lipsi acest principiu.

Lobby-ul salvează Horizon Europe

Programul european de cercetare și inovare Horizon Europe are, potrivit propunerii finlandeze, alocate puțin peste 84 miliarde euro. În ciuda tuturor predicțiilor că acest program va suferi cele mai mari tăieri de fonduri, reducerea propusă de Finlanda este de doar 2 miliarde euro față ce ce propusese Comisia Juncker în 2018.

Nu este clar dacă cele 84 miliarde euro includ și banii programului InvestEU, dacă nu, atunci aici se va adăuga suma de 522 milioane euro.

În cadrul unui briefing tehnic organizat în noiembrie, Directorul general pentru buget al Comisiei Europene, Gert-Jan Koopman, a afirmat că, la negocierile inițiale, programele precum Horizon Europe au fost cele mai afectate de reduceri, din cauză că ”guvernele UE luptă mai mult pentru coeziune și agricultură decât pentru inovare, cercetare, migrație și alte lucruri de acest gen”.

Europarlamentarul german Christian Ehler anunța ca sigură, luna trecută, reducerea alocărilor pentru Horizon Europe cu 12 miliarde euro, anunț care a generat un lobby concentrat al universităților și companiilor specializate, menit să salveze bugetul acestui program european. Propunerea finlandeză demonstrează eficiența respectivelor acțiuni de lobby.

Marele compromis: coeziune. Și climă

Președinția finalandeză încearcă să formuleze media divergențelor de abordare privind finanțarea pe viitor a Dezvoltării regionale. Chiar dacă cheltuielile de coeziune vor înregistra o creștere de până la 29,7% din bugetul multianual față de propunerea inițială de 29,1%, suma totală scade față de actualul CFM cu aproape 18 milioane euro din cauza diminuării generale a bugetului multianual.

Propunerea este departe de ceea ce solicită statele din estul și sudul Europei, state care luptă pentru menținerea fondurilor pentru Dezvoltare regională. Fonduri care, oricum, sunt în ”pericol” să fie asociate respectării statului de drept.

Bugetul coeziunii trebuie pus în context cu fondurile destinate stopării schimbărilor climatice, pentru care președinția finlandeză propune cheltuieli totale de 25% din bugetul UE.

Alocarea de 25% este însă insuficientă atingerii obiectivelor pactului climatic, care urmează să fie anunțat în următoarele zile de Ursula von der Leyen.

Austeritate în Programele de securitate

Scăderea generală a sumelor colectate la bugetul UE și nivelul alocărilor pentru politica de mediu și pentru PAC își produc efectele asupra programelor de securitate și vecinătate ale UE.

Nou creatul Fond European de Apărare era finanțat de vechea Comisie cu 11,2 miliarde euro, însă propunerea finlandeză aproape înjumătățește această finanțare, la 6 miliarde euro.

Fondul de Securitate Internă este diminuat cu peste 500 milioane euro față de propunerea inițială, iar fondurile destinate Sistemului de Management Integrat al Frontierelor sunt reduse la 5,5 miliarde, de la 8,2 miliarde euro.

Fondurile pentru Vecinătate, Dezvoltare, ale Instrumentului pentru Cooperare Internațională și cele destinate programelor de pre-aderare ale statelor candidate urmează să fie reduse.

Venituri noi- taxa pe plastic

Președinția finlandeză a identificat doar două noi surse fezabile de finanțare a bugetului UE. Cea mai probabilă este o taxă ”pe plastic”, care ar urma să ia forma unei ”contribuții naționale, rezultată din calculul greutății deșeurilor nereciclate de ambalaje din plastic”.

Cea de-a doua sursă suplimentară de venit este trecută între paranteze chiar de autori și ar rezulta din Sistemul european de tranzacționare al emisiilor de carbon.

Identificarea de noi surse bugetare este, în principal, un deziderat al Parlamentului European

Discount-urile nu dispar

Comisia Juncker a intenționat ca, după Brexit, să elimine politica de deduceri acordate statelor contributor- net la bugetul UE.

Președinția finlandeză introduce însă o notă în care precizează că ”actualul sistem de corecție expiră la finalul anului 2020”, admițând că se poate discuta ”posibila reducere a sumelor forfetare plătite către bugetul UE în perioada 2021-2027”.

Penmtru eliminarea deducerilor odată cu Brexit este nevoie de consens, iar în UE sunt destule state care consideră că ”povara contribuțiilor” nu este repartizată egal în Uniune.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult