La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

de Victor Bratu , 3.12.2019

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii.

Documentul de 51 de pagini conține varianta revizuită a propunerii inițiale, formulate de Comisia Juncker, asupra bugetului 2021-2027.

Noile cifre, care cu siguranță vor fi în continuare modificate, indică clar direcția în care se îndreaptă negocierile.

Jean Claude Juncker a luptat ca bugetul 2021-2027 să fie aprobat în ultimul an al mandatul său, însă statele membre au considerat că este mai indicat ca noua Comisie Europeană să aibe un cuvânt de spus în această chestiune.

În plus, divergența de opinii pe date esențiale ale următorului Cadru financiar multianual au împiedict consensul necesar aprobării acestui buget în 2019.

(Citiți și: ”5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker”)

State precum Germania și Olanda au cerut un buget mai mic al UE, reorientat spre noi priorități, precum migrație și cercetare. Franța și-a făcut titlu de glorie în a apăra subvențiile pe care UE le acordă agricultorilor, iar statele estice au luptat, și încă luptă, pentru păstrarea politicilor de Dezvoltare regională.

În ce constă compromisul menit să soluționeze punctele sensibile

Președinția finlandeză a încercat să armonizeze toate pozițiile divergente, iar documentul urmează să fie discutat miercuri de către ambasadorii statelor membre la UE. Statele membre au la dispoziție puțin timp să ajungă la consens, astfel încât programele bugetate să pornească la timp, la 1 ianuarie 2021.

Cele mai semnificative propuneri ale președinției finlandeze sunt:

Buget mai mic. Dar nu atât de mic cât își doreau Germania și Olanda

Față de propunerea avansată inițial în mai 2018, Finlanda propune reducerea bugetului general cu 47 miliarde euro– semn că solicitările ca Bruxelles-ul să își reducă cheltuielile, formulate de 5 dintre cele mai dezvoltate state din Uniune, sunt luate în considerare.

Noua propunere echivalează cu alocări de 1,07% din Venitul Național Brut al UE 27, exact la mijloc față de propunerea Comisiei Juncker (1,14%) și față de acel 1% cerut de Austria, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia.

Aceste cinci state vor continua, cu siguranță, să insiste în continuare pentru reducerea contribuțiilor naționale.

Fermieri: victorie parțială pentru europeni, victorie decisivă pentru estici

Ponderea Politicii Agricole Comune în bugetul general UE crește, cu 2,1%, față de proiectul inițial al Comisiei Juncker, în parte și prin anularea reducerilor propuse de Executivul european în actualul buget multianual. Împortant însă, nivelul total de 30,7% din bugetul UE alocat PAC este substanțial mai mic decât cele 35,4% alocate domeniului în exercițiul financiar 2014-2020.

Creșterea de 2,1% față de proiectul inițial se mai datorează propunerii de a mări cheltuielile cu dezvoltarea rurală.

Cel mai important: președinția finlandeză introduce în premieră așa numita ”convergență externă”, menită să uniformizeze în interiorul UE nivelul plăților directe pentru fermieri. Convergența externă va garanta că, până în 2027, statele vor primi o subvenție de ”X (valoarea nu este încă stabilită- n. red.) euro la hectar”.

Precizarea este introdusă la cererea Poloniei, Slovaciei și a Statelor Baltice, care au anunțat că nu vor vota bugetul multianual, indiferent de cât de bine va fi alcătuit acesta,  dacă va lipsi acest principiu.

Lobby-ul salvează Horizon Europe

Programul european de cercetare și inovare Horizon Europe are, potrivit propunerii finlandeze, alocate puțin peste 84 miliarde euro. În ciuda tuturor predicțiilor că acest program va suferi cele mai mari tăieri de fonduri, reducerea propusă de Finlanda este de doar 2 miliarde euro față ce ce propusese Comisia Juncker în 2018.

Nu este clar dacă cele 84 miliarde euro includ și banii programului InvestEU, dacă nu, atunci aici se va adăuga suma de 522 milioane euro.

În cadrul unui briefing tehnic organizat în noiembrie, Directorul general pentru buget al Comisiei Europene, Gert-Jan Koopman, a afirmat că, la negocierile inițiale, programele precum Horizon Europe au fost cele mai afectate de reduceri, din cauză că ”guvernele UE luptă mai mult pentru coeziune și agricultură decât pentru inovare, cercetare, migrație și alte lucruri de acest gen”.

Europarlamentarul german Christian Ehler anunța ca sigură, luna trecută, reducerea alocărilor pentru Horizon Europe cu 12 miliarde euro, anunț care a generat un lobby concentrat al universităților și companiilor specializate, menit să salveze bugetul acestui program european. Propunerea finlandeză demonstrează eficiența respectivelor acțiuni de lobby.

Marele compromis: coeziune. Și climă

Președinția finalandeză încearcă să formuleze media divergențelor de abordare privind finanțarea pe viitor a Dezvoltării regionale. Chiar dacă cheltuielile de coeziune vor înregistra o creștere de până la 29,7% din bugetul multianual față de propunerea inițială de 29,1%, suma totală scade față de actualul CFM cu aproape 18 milioane euro din cauza diminuării generale a bugetului multianual.

Propunerea este departe de ceea ce solicită statele din estul și sudul Europei, state care luptă pentru menținerea fondurilor pentru Dezvoltare regională. Fonduri care, oricum, sunt în ”pericol” să fie asociate respectării statului de drept.

Bugetul coeziunii trebuie pus în context cu fondurile destinate stopării schimbărilor climatice, pentru care președinția finlandeză propune cheltuieli totale de 25% din bugetul UE.

Alocarea de 25% este însă insuficientă atingerii obiectivelor pactului climatic, care urmează să fie anunțat în următoarele zile de Ursula von der Leyen.

Austeritate în Programele de securitate

Scăderea generală a sumelor colectate la bugetul UE și nivelul alocărilor pentru politica de mediu și pentru PAC își produc efectele asupra programelor de securitate și vecinătate ale UE.

Nou creatul Fond European de Apărare era finanțat de vechea Comisie cu 11,2 miliarde euro, însă propunerea finlandeză aproape înjumătățește această finanțare, la 6 miliarde euro.

Fondul de Securitate Internă este diminuat cu peste 500 milioane euro față de propunerea inițială, iar fondurile destinate Sistemului de Management Integrat al Frontierelor sunt reduse la 5,5 miliarde, de la 8,2 miliarde euro.

Fondurile pentru Vecinătate, Dezvoltare, ale Instrumentului pentru Cooperare Internațională și cele destinate programelor de pre-aderare ale statelor candidate urmează să fie reduse.

Venituri noi- taxa pe plastic

Președinția finlandeză a identificat doar două noi surse fezabile de finanțare a bugetului UE. Cea mai probabilă este o taxă ”pe plastic”, care ar urma să ia forma unei ”contribuții naționale, rezultată din calculul greutății deșeurilor nereciclate de ambalaje din plastic”.

Cea de-a doua sursă suplimentară de venit este trecută între paranteze chiar de autori și ar rezulta din Sistemul european de tranzacționare al emisiilor de carbon.

Identificarea de noi surse bugetare este, în principal, un deziderat al Parlamentului European

Discount-urile nu dispar

Comisia Juncker a intenționat ca, după Brexit, să elimine politica de deduceri acordate statelor contributor- net la bugetul UE.

Președinția finlandeză introduce însă o notă în care precizează că ”actualul sistem de corecție expiră la finalul anului 2020”, admițând că se poate discuta ”posibila reducere a sumelor forfetare plătite către bugetul UE în perioada 2021-2027”.

Penmtru eliminarea deducerilor odată cu Brexit este nevoie de consens, iar în UE sunt destule state care consideră că ”povara contribuțiilor” nu este repartizată egal în Uniune.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult