Inițiativa pentru Competitivitate (INACO) a publicat miercuri o analiză din care rezultă că, la jumătatea perioadei de implementare, un singur obiectiv s-a realizat din cele 27 pe care le propune Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020.
Odată cu acest demers, INACO readuce în dezbaterea publică nevoia de a crea Consiliul Național pentru Productivitate și Competitivitate (CoNaCo), cu reprezentanți multidisciplinari, publici, privați, academici, universitari și neguvernamentali, specializați în obiectivele care structurează SNC și în tendințele tehnologice ale economiei viitorului.
Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020 (SNC) este un reper pentru îmbunătățirea punctelor slabe ale economiei românești, pentru rezolvarea unor probleme cronice de sistem, pentru conectarea țării noastre la economia internațională.
”Trecută fiind mai mult de jumătate din perioada angajată, credem că este momentul pentru un bilanț necesar al realizărilor indicatorilor semnificativi care ne descriu competitivitatea de țară din SNC, realizată independent de către think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate”, scrie Andreea Paul.
O monitorizare a celor 27 de obiective din strategie realizată de INACO arată că un singur obiectiv este realizat: infrastructura digitală. 7 obiective sunt parțial realizate. 19 obiective sunt nerealizate.
Procentual, așadar, SNC 2015-2020 este până acum 4% realizată, 26% parțial realizată și 70% nerealizată.
(Descărcați AICI monitorizarea INACO)
”Mai avem doi ani. Unele obiective se pot totuși îndeplini cu eforturi deosebite, pentru celelalte este complicat să credem că s-ar putea apropia măcar de realizare”, mai scrie Andreea Paul, care oferă și explicații:
De pildă, “Îmbunătățirea accesului la finanțare a companiilor și în special a IMM-urilor” este indicatorul aflat pe locul 1 ca problemă gravă în ultimul raport al Forumului Economic Mondial. Este un obiectiv nerealizat. Dar el se poate îndeplini. Greu, cu multă muncă și planificare strategică prin politici financiare inteligente ale statului și prin conectarea acestora cu politicile financiare ale băncilor în următorii doi ani.
Dar pentru “Îmbunătățirea infrastructurii rutiere care leagă România de țările vecine” bugetul dedicat și realizările din ultimii ani ne împiedică să credem într-o (r)evoluție semnificativă în acest domeniu. Efectele unei infrastructuri care ține forța de muncă în “trafic” sunt devastatoare pentru competitivitate și calitatea vieții. La fel de devastatoare asupra productivității sunt efectele unei educații primare și mai ales gimnaziale bazate pe memorare.
INACO readuce în dezbaterea publică nevoia de a crea Consiliul Național pentru Productivitate și Competitivitate (CoNaCo), cu reprezentanți multidisciplinari, publici, privați, academici, universitari și neguvernamentali, specializați în obiectivele care structurează SNC și în tendințele tehnologice ale economiei viitorului.
Actualul Consiliu Interministerial pentru Competitivitate se întâlnește rar și pur formal, iar demersurile lor nu au nici consistență analitică, nici finalitate. Diferitele ministere responsabile de “bucăți” din strategie nu au viziunea macroeconomică necesară și nici conectarea la realitățile de ansamblu și ar trebui ajutate să se coordoneze.
Beneficiile lucrărilor CoNaCo pentru Guvernul țării ar fi urmărirea trimestrială a stadiului în care ne aflăm – printr-un Tablou de Bord de Competitivitate al României -, generarea de propuneri de acțiuni integrate, pluri-disciplinare pentru îndeplinirea obiectivelor nerealizate, inclusiv completarea sistemului statistic național cu indicatorul agregat de productivitate al factorilor de producție care astăzi nu se publică în țara noastră.
Chiar dacă nu mai este mult până în 2020, o abordare “smart”, macroeficientă pentru îndeplinirea indicatorilor strategiei de competitivitate este de folos pe termen lung. Nerealizările care vor marca finalul perioadei de aplicare se vor croniciza și vor încetini economia românească și după anul 2020. O abordare eficientă, aplicată coordonat trebuie așadar începută. Acum este mai bine decât peste 2 ani, când ne vom plânge iar că drobul de sare stă să facă praf economia noastră.
Un task-force, un think tank de experți care să propună măsuri gândite etapizat și multifuncționale între diferitele ramuri economice, ministere, instituții financiare, sociale, educaționale, de mediu etc. implicate va putea genera beneficii imediat și pe termen lung României.
