duminică

17 martie, 2024

7 octombrie, 2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

Mărimea pieței și stabilitatea macroeconomică sunt indicatorii de competitivitate la care România ocupă cele mai bune locuri în clasamentul mondial dintre toate cele 12 criterii luate în calcul pentru evaluarea de țară.

Oarecum paradoxal totuși, economia noastră reprezintă aproape exact o sutime din cea a Uniunii Europene, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat pentru anul 2012.

Competitivitate – Poziția la nivel mondial a României pe cele 3 grupe de piloni care duc la plasarea pe locul 76 din 148 de țări analizate :

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

România încheie plutonul celor șapte state care au o pondere între 1% și 2% în economia UE, ceea ce ne plasează pe locul 17 în Europa, deși suntem a șaptea națiune ca mărime a populației și după întinderea teritorială. Explicația rezidă în nivelul relativ redus al PIB/locuitor, situat la doar ceva mai mult de 24% din media europeană.

De reținut, însă, țara noastră are a treia cea mai importantă economie dintre statele noi membre după Polonia și Cehia. Cea mai aproape de noi este Ungaria, care reprezintă doar ceva mai mult de trei sferturi de procent din PIB-ul european ( oricum mai mult decât statele baltice, Cipru și Malta, adică ultimul grup de state cu PIB sub 0,25% din cel al UE la un loc).

Sintetic, deși România reprezintă cam o sutime din economia UE și un sfert din PIB-ul mediu pe locuitor, cele 20 de milioane de locuitori oferă o piață de dimensiuni relativ mari și cu posibilități mari de dezvoltare. Dintre principalele noastre trei partenere comerciale, Germania și Franța au un PIB de peste 2.000 miliarde euro iar Italia trece de 1.500 miliarde euro.

Evoluția parametrilor care caracterizează stabilitatea macroeconomică afost relativ bună în ultimii ani, după declanșarea crizei economice la nivel mondial. Ajutată de acordul de împrumut cu FMI-UE-BE, România a reușit să traverseze cu bine momentul dificil al reducerii masive a fluxurilor investiționale străine și să-și stabilizeze principalii indicatori macroeconomici.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De remarcat reluarea procesului de dezinflație după ușorul recul artificial creeat prin majorarea cu cinci puncte procentuale a TVA la mijlocul lui 2010, cu apropierea de valori uzuale pentru economiile dezvoltate și reluarea creșterii economice în condițiile în care o bună parte dintre statele UE continuă să aibă dificultăți majore în această privință.

Plafonarea soldului negativ din comerțul exterior undeva la aproximativ 7 miliarde euro, adică de circa două ori și jumătate sub valoarea record din 2008 ( de peste 19 miliarde euro) a ajutat și ea la păstrarea

stabilității și a ușurat finanțarea din surse interne și externe a necesităților bugetare.

Tabloul de bord al potențialelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale, introdus la nivel european pentru prevenirea timpurie a deteriorării stabilității macroeconomice, arăta la mijlocul acestui an ( pe baza datelor definitive până în 2011 inclusiv) doar 3 semnale de alarmă din 11 posibile, dintre care mai sunt aprinse în prezent doar 2.

În cazul deficitului de contul curent, valoarea prea mare a mediei pe ultimii trei ani analizați față de pragul de -4% din PIB fixat la limita intervalului de stabilitate a reintrat de puțin în 2012 în acest interval, cu -3,9%. Este un rezultat cu totul remarcabil, după ce timp de patru ani (2006 – 2009) ne-am situat în apropierea reperului de 10%, cu un maxim totalmente nesustenabil în 2008 de 11,8%.

De altfel, datele disponibile pentru rezultatul pe 2013 arată chiar o trecere în domeniul pozitiv, ceea ce semnifică o îmbunătățire aproape sigură pe mai departe a acestui indicator-cheie pentru relaționarea cu mediul economic mondial. De asemeni, și poziția țării în clasamentul mondial al competitivității ce va fi publicat în 2014 ar urma să fie semnificativ mai bună pe acest considerent.

(CLICK PE TBEL PENTRU MĂRIRE)

Și pe segmentul evoluția ratei reale de schimb efectiv ( valori permise de +/-5% în Zona Euro și +/-11% în afara Zonei Euro) România a reușit să se mențină lejer în intervalul, după ce a temperat în 2008 aprecierea excesivă a monedei naționale din perioada 2005 – 2007, prilejuită de intrarea în UE și fluxurile de capital aferente ocupării cotelor de piață.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cei doi indicatori la care mai înregistrăm valori în afara intervalelor țintă sunt evoluția costului unitar al forței de muncă și poziția investițională netă ca procentaj din PIB.

Primul este limitat superior la o valoare de 9% pentru Zona Euro și la 12% pentru statele din afara acesteia. România nu s-a încadrat niciodată până acum în acest interval dar rezultatele definitive ar putea să ne arate o reducere sub 12% în 2012.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Poziția investițională netă a coborât sub pragul de -35% impus de regulile de stabilitate macroeconomică în 2006 și a urcat considerabil până în 2010, pentru a se stabiliza la o valoare mult în afara valorilor admise, foarte greu de readus pe termen mediu în parametrii ceruți.

Practic, economia românească are un grad prea ridicat de dependență de exterior, factor ce se va regăsi în evoluția pe termen lung și va greva asupra competitivității la nivel național.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: