Adaptabilitatea la schimbare este cea mai solicitată competență solicitată de angajatori în statele membre, inclusiv în România, conform anunțurilor online analizate de Eurostat.
În doar câteva țări din Europa Centrală, adaptabilitatea la schimbări figurează pe o poziție inferioară în clasamentelor competențelor generale.
Adaptabilitatea este o abilitate soft ce presupune adaptarea cu ușurință la circumstanțe în schimbare, pentru a ține pasul cu prioritățile, proiectele, clienții și tehnologia în mișcare. Angajații acre dețin această calitate fac față schimbărilor la locul de muncă, fie că sunt actualizări ce țin de proceduri sau de mediul de lucru. Adaptabilitatea este o abilitate esențială, atât în muncă, cât și în viață, pentru că nu supraviețuiește specia cea mai puternică și nici cea mai inteligentă, ci cea mai adaptabilă la schimbare, conform evoluționiștilor.
Contrar percepției generale, această calitate a angajaților nu a devenit crucială în timpul pandemiei, ci cu câțiva ani anterior acesteia, conform BBC.
La o conferință TED Talk din 2019, Investitorul american Natalie Fratto explica la o conferință TED Talk din 2019 că adaptabilitatea a devenit din ce în ce mai importantă „pentru că lumea accelerează”, adăugând: „Fiecare dintre noi este forțat să se confrunte cu mai multe schimbări decât oricând în istoria umanității”. Viteza și amploarea inovării tehnologice din ultimii ani le-au impus oamenilor să adopte noi competențe într-un ritm vertiginos.
(Citește și: Mircea Miclea / Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil)
„Schimbarea nu este ușoară în general, dar este gestionabilă pentru majoritatea oamenilor”, spune Dorie Clark, consultant. Pandemia a declanșat o revizuire totală a modului în care lucrăm, cu mulțimea de schimbări profesionale, tehnologice și chiar sociale la care companiile și lucrătorii încă se adaptează.
Legătură puternică și directă cu învățarea de-a lungul întregii vieți
Adaptabilitatea la schimbare este puternic legată de unul dintre indicatorii la care România se plasează în mod traditional pe ultimele locuri – învățarea de-a lungul întregii vieți.
Din 2019, anul pre-pandemic, și până în 2022, rata de participare a adulților la activități de învățare a persoanelor între 25 și 64 de ani a înregistrat un salt în România, de la 1,3% la 5,9%, dar decalajul față de media UE rămâne semnificativ – de 6,5 pp (11,9% în Uniune).
O altă veste proastă pentru România este și relația pozitivă între adaptabilitate angajaților și rezultatele PISA, demonstrate de doi cercetători de la Universitatea din Belgrad, Maja Jandric și Sasa Randelovic. România, cu rezultatele dezastruoase la în citire, matematică și științe, face parte din categoria statelor UE cu nivelurile scăzute de adaptabilitate a forței de muncă, ceee ce ar putea prezenta un obstacol important pentru dezvoltarea viitoare.
(Citește și: Performanță românească la testele PISA: Deși alte state au pierdut zeci de puncte, România a rămas pe loc. Penultimul loc. Rezultate comparative)
Adaptabilitatea la schimbare figurează pe primul loc al competențelor generale (majoritatea soft) din aproape toate statele UE.
România
De departe, adaptabilitatea la schimbare este cea mai căutate calitate solicitată în anunțurile de angajare lansate online de companii, urmată de cunoașterea limbii engleze, conform Eurostat.
De exemplu, pentru profesioniștii în administrație, procentul apariției acestei abilități în anunțurile de angajare a urcat
Analiza trendurilor arată că solicitarea acestei competență este în creștere de la începutul pandemiei, în cazul acestor profesioniști.
În mod contrar trendului general, competențele digitale sunt în scădere în anunțurile de recrutare pentru profesioniștii în administrație, de la 40% în 2019, la doar 26%, în România.
O evoluție similară o au și alte skilluri, precum capacitatea de a lucra în echipă și de a da dovadă de responsabilitate, a căror prezență în anunțurile online de recrutare se diminuează.
În cazul inginerilor, se caută tot mai mult vorbitori de limba engleză
În cazul competențelor generale ale inginerilor, una dintre puținele ocupații unde adaptabilitatea la schimbare nu contează aproape deloc, majoritatea primelor 10 competențe sunt pe trend descendent, inclusiv munca în echipă sau de a identifica soluții pentru probleme și definirea standardelor de calitate.
Cu o excepție notabilă – cunoașterea limbii engleze, o cerință ce a figurat anul trecut în 18% din anunțurile de angajare de pe platformele online de recrutare, comparativ cu aproximativ 8%, în 2019.
Această dublare a ponderii angajatorilor care doresc ingineri cunoscători de limba engleză poate indica o cerere crescută din partea unor firme din străinătate.
Spre deosebire de România, în Polonia sunt pe trend ascendent competențele precum lucrul în echipă și identificarea de soluții, precum și managementul calității sau definirea standardelor de calitate.
De asemenea, cunoașterea limbii engleze nu figurează în primele 10 competențe enumerate în anunțurile de angajare a inginerilor.
În Germania, limba engleză apare pe primul loc al skillurilor generale pe care companiile le caută în cazul inginerilor, iar apariția acesteia în anunțuri a crescut, la fel ca și calitatea de a munci în echipă, comparativ cu situația din 2019.
România, printre țările cu cele mai puține anunțuri în care se caută competențe digitale
Între al patrulea trimestru din 2022 și al treilea trimestru din 2023, 8,5% dintre anunțurile de angajare online din UE s-au adresat specialiștilor în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), potrivit unei alte statistici experimentale publicate de Eurostat.
Slovacia (16,5%), Cipru (14,8%), Luxemburg (14,7%), Austria (14,4%), Portugalia (13,7%) și Bulgaria (13,6%) au avut cele mai mari procente de anunțuri online în care se caută specialiști TIC.
Cele mai mici procente au fost observate în Slovenia (3,7%), Finlanda (4,1%), Croația (4,3%), Danemarca (5,7%) și România (6,1%), mai arată Eurostat.
****
