luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 iulie, 2013

România ar putea să ceară Comisiei Europene revizuirea listei de investiții în domeniul energiei, finanțate din Mecanismul Connecting Europe, în compensație la pasivitatea Bruxelles-ului în privința proiectului eșuat Nabucco, au declarat, pentru cursdeguvernare.ro, surse diplomatice de nivel înalt. Președintele Traian Băsescu a vorbit, marți, cu șeful OMV, Gerhard Roiss, despre posibilitatea ca România să atragă fonduri europene din facilitatea de conexiune, pentru proiectele energetice.

Marți, la Palatul Cotroceni, șeful statului l-a primit pe preşedintele Consiliului de Supraveghere Petrom şi director general executiv al OMV, austriacul Gerhard Roiss.

Potrivit Președinției, Băsescu a precizat faptul că România intenţionează să solicite Uniunii Europene sprijin şi finanţare pentru alte proiecte româneşti de infrastructură energetică, prin Facilitatea „Connecting Europe”.


Cei doi au discutat despre nevoia de investiţii în sectorul energetic românesc, pentru ca România să poată deveni un hub energetic regional, precum şi despre problematica securităţii aprovizionării cu gaze naturale în regiune, în contextul recentei decizii a consorțiului Shah Deniz cu privire la proiectul Nabucco.

Surse oficiale au declarat, însă, că, în urma eșecului neașteptat al proiectului Nabucco, România are nevoie de revizuirea listei de proiecte avansată de Comisia Europeană pentru a fio finanțate prin facilitatea Connectig Europe.

Potrivit surselor, lista Comisiei va fi supusă votului COREPER (Consiliul reprezentanților statelor membre UE) din 24 iulie 2013, și sunt șanse reduse ca aceasta să se mai poată modifica, însă România poate face solicitări care să fie acomodate ulterior privind noi proiecte energetice pentru țară.

”Nu prea se mai pot face modificări, dar, în principiu, se poate cere orice”, au precizat sursele diplomatice, pentru cursdeguvernare.ro.


Problema României cu actuala listă de investiții care să fie finanțate prin Facilitatea Connecting Europe este că aceasta cuprinde, în domeniul energiei, dezvoltarea coridorului sudic, monopolizat, practic, de Conducta Trans-Adriatică, cea care a fost aleasă în locul lui Nabucco de concernul Shah Deniz pentru a o alimenta cu gaze din Azerbaidjan.

În forma actuală, România este cuprinsă în 3 proiecte energetice care ar urma să fie finanțate din facilitatea Connecting Europe 2014-2020:

  • Conexiuni nord-sud de gaze naturale în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est („NSI East Gas) Acestea urmăresc dezvoltarea infrastructurii de transport al gazului pentru conexiunile regionale de gaze între regiunea Mării Baltice, Marea Adriatică, Marea Egee, estul Mării Mediterane și Marea Neagră și pentru creșterea diversificării și îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze. Țările care ar beneficia de acest program sunt: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia.
  • Coridorul sudic al gazelor („SGC”). Acesta urmărește dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor din bazinul Mării Caspice, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și bazinul mediteranean estic către Uniune, pentru creșterea diversificării surselor de aprovizionare cu gaze. Proiectele ar fi urmat să implice: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia.
  • Conexiuni nord-sud de electricitate în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est („NSI East Electricity”). Acestea presupun consolidarea interconexiunilor și a liniilor interne pe direcțiile nord-sud și est-vest, pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea generării din surse regenerabile de energie. Aici, facilitatea ar oferio finanțăr pentru: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia. În particular pentru România, proiectele de acest tip sunt de o importanță crucială, în condițiile în care piața internă a României nu are capacitate de a absorbi energia din surse regenerabile produsă în țară, iar instalațiile de transport, mai ales către export sunt deficitare și nu fac față cerințelor actuale.

Facilitatea Connecting Europe 2014-2020 alocă fonduri totale de 50 de miliarde de euro, din care 40 de miliarde dintr-o anvelopă dedicată și 10 miliarde din Fondul de Dezvoltare Regională.

Pentru infrastructura de transport energetic, mecanismul prevede alocări de 9,1 miliarde de euro. 31,7 miliarde de euro sunt prevăzuți pentru infrastructura de transport (în special rutier și feroviar) și 9,2 miliarde de euro pentru infrastructura de conectare digitală.

În privința transportului, România este interesată în special de conexiunea Craiova-Portul Constanța, pentru a înlesni debușeul uzinei Ford către piețele internaționale.

Propunerile Comisiei Europene cuprind, la strategia de conectare Strasbourg-Coridorul Dunărean, reabilitarea liniilor de cale ferată, pentru creșterea vitezei, pe ruta Arad-Brașov-București-Constanța, precum și conexiunile de hinterland pentru Portul Constanța.

Planul OMV post-Nabucco: rezervele din Marea Neagră

Grupul austriac OMV, acționarul principal al Nabucco, a anunțat, în 26 iunie, că în urma eșecului acestui proiect compania ar putea să dezvolte un gazoduct propriu pentru rezervele din Marea Neagră, concesionate de la statul român.
Directorul general al OMV, Gerhard Roiss, a declarat, într-o conferință de presă, că în maxim un an şi jumătate, când va avea rezultatele complete ale prospecțiunilor din Marea Neagră, va putea deecidee privind noua conductă.El a arătat că grupul OMV a investit până acum 50 de milioane de euro în planificarea Nabucco, progresele înregistrate urmând să fie refolosite în eventuala nouă conductă balcanică.
”Vrem să găsim propriile noastre gaze și trebuie să ne concentrăm pe acest obiectiv”, a declarat Roiss, citat de presa austriacă.
OMV Petrom şi ExxonMobil estimează investiții proprii de până la 1 miliard de dolari în explorarea unui perimetru concesionat de Guvernul României în Marea Neagră.
Șeful OMV a estimat că rezervele din Marea Neagră pot asigura circa 6 miliarde de metri cubi pe an pentru noua conductă, valoare comparabilă cu fluxul pe care Nabucco l-ar fi preluat de șla Șah Deniz, de 10 miliarde de metri cubi pe an. Mai incertă este însă cantitatea totală de gaze din Marea Neagră și, deci, perioada pentru care poate fi exploatat zăcământul la debitul avansat de Roiss.

La rândul său, Guvernul de la București a anunțat că România își reorientează investițiile în rezervele de gaze de șisturi și gaze naturale din Marea Neagră, pentru a-și asigura independența energetică.

”Opțiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din șisturi) au potențialul de a creşte şi mai mult independența energetică a țării noastre. De asemenea, la nivel regional vom continua eforturile pentru realizarea proiectelor demarate, între care rămâne o prioritate proiectul AGRI. Aceste eforturi includ analizarea cu atenție a tuturor oportunităților de diversificare a surselor de aprovizionare energetică”, a precizat Departamentul pentru energie al Ministerului Economiei.

Potrivit sursei citate, în acest sens, autoritățile române au în derulare o analiză complexă a situației energetice la nivel național şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze, din care făcea parte și Nabucco.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: