Companiile din întreaga lume încep să regândească poziția Chinei din lanţurile lor de producție, în urma confruntării comerciale declanșate de noua politică a Administrației americane.
Scăderea cererii externe inclusiv pentru produsele chineze intermediare este exact ceea ce și-a dorit președintele Donald Trump, care a înregistrat o victorie astfel, indiferent ce va urma după armistițiul sino-american ajuns la termen, scrie un editorialist al New York Times.
Victoria politicii lui Donald Trump nu este însă completă, câtă vreme aceasta nu va spori locurile de muncă din SUA.
Noile taxe reciproce, ca și tensiunile și incertitudinile legate de viitorul comerțului international vor modifica rețeaua lanțurilor de aprovizionare, dar companiile vor căuta alte țări cu forță de muncă ieftină.
Fenomenul este deja cunoscut sub numele de decuplare, operațiune devenită deja un obiectiv major al celor care cred că lumea a devenit mult prea dependentă de China.
Beijingul îşi consolidează forța militară şi îşi extinde influenţa geopolitică și unii oficiali se tem că dependenţa economiei Americii de producătorii chinezi o va face strategic vulnerabilă.
Mai multe companii, cele mai multe din sectorul tehnologiei, şi-au mutat parţial producţia din CHina în Mexic, Vietnam, India şi chiar în Statele Unite.
Războiul comercial a determinat o reevaluare fundamentală a poziției Chinei în circuitul afacerilor globale, spun managerii consultați de NYT. Chiar şi companiile chineze se extind sau se mută în străinătate, deşi cea mai mare parte a producţiei lor se face în China.
„China era fabrica lumii. Lucrurile se schimbă și de aceea companiile chineze ies din China”, a declarant Song Zhiping, liderul partidului communist din gigantul de stat China National Building Materials Group, citat de cotidianul American.
Chiar dacă președintele American își descrie războiul commercial ca o luptă pentru locuri de muncă, analiștii înțeleg că este vorba de o reacție la ofensiva politicii economice agresive a Chinei, care a făcut din companiile ale lideri în mjulte domenii.
În prezent China domină piața pentru articole precum panourile solare și este cel mai mare producător mondial de mașini. În continuare, planurile sunt ambiţioase. China intenționează să construiască cipuri avansate pentru computere, mașini electrice și alte produse sofisticate ale viitorului.
Reacția la expansiunea chineză
În ultimele două decenii China a devenit o putere manufacturieră, grație forței de muncă era ieftină și relativ calificată, în condițiile în care autoritățile comuniste au stopat apariția unor mișcări sindicale independente.
Infrastructura rutieră și feroviară suține la rândul său creșterea afacerilor, iar tendința le-a atras pe cele străine.
Anul trecut valoarea creată de fabricile industriale din China a fost mai mare decât cea din Statele Unite, Germania şi Coreea de Sud la un loc. China a asigurat un sfert din valoarea producției industrial globale, în creștere cu 8% față de anul 2000.
Costurile au început să crească în ultimii ani și preferința autorităților pentru companiile locale în defavoarea celor străine, ca și pericolul furtului intelectuale atârnă tot mai greu.
Asfel că o treime din companiile prezente pe piaţa chineză își mutaseră din China cel puţin o parte din producţie și sondajele privind acest an adaugă o altă treime.
Companiile doresc acum să depindă mai puțin de un anumit mediu și caută alternative mai puțin expuse tarifelor comerciale.
Orice acord comercial între cele două țări va păstra tarifele americane pe exporturile chinezeşti de mașini, componente aviatice și echipamente penru platforme nucleare, pe care oficialii americani le consideră esențiale din motive economice și de securitate.
