Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

12 noiembrie, 2020

„Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale 2020, lansat joi.

Elementele care duc la adâncirea inegalităților în perioada cursurilor online:

  • Lipsa dispozitivelor a avut un impact deosebit în special asupra elevilor din zonele rurale din învățământul profesional și, în general, asupra elevilor din medii defavorizate, inclusiv romi.
  • Un procent de 38 % dintre cadrele didactice respondente a trebuit să folosească un dispozitiv în comun cu membrii familiei, în timp ce 11 % nu dețin un dispozitiv.
  • Un procent similar s-a confruntat cu problema conexiunii slabe la internet, în special în zonele rurale.

Executivul reamintește că, în 2020, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare specifică fiecărei țări, iar României i-a solicitat „să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure acces egal la educație”.

Problemele digitalizării învățământului românesc, în analiza Comisiei:

  • În pofida mai multor inițiative de a digitaliza sistemul educațional, necesitatea de a îmbunătăți dobândirea de competențe digitale este mare.
  • Doar 57 % dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani au competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază (media UE: 82 %). Decalajul în raport cu media UE este evident în mod special în ceea ce privește rezolvarea problemelor și competențele informatice, care includ luarea de decizii privind instrumentele digitale și folosirea acestora, achizițiile online, crearea de conținut și programare.
  • Școlile din zonele rurale, care asigură școlarizarea a 43 % dintre elevi, au o capacitate și mai redusă de a asigura educația digitală, deoarece dețin mai puține cadre didactice calificate și o infrastructură digitală mai slabă.
  • Mai multe domenii ale competențelor digitale ale cadrelor didactice necesită consolidare. Peste jumătate dintre cadrele didactice care au participat la un studiu OECD și-au dezvoltat insuficient competențele pentru utilizarea efectivă a platformelor de învățare la distanță.
  • Deși este disponibil un număr mare de cursuri de formare pentru competențe digitale, calitatea, aria de acoperire și relevanța acestora sunt sub așteptări.
  • Cadrele didactice se simt adesea expuse și nu știu cum să reacționeze la așteptările și solicitările elevilor în legătură cu utilizarea tehnologiilor în procesul de învățare.

Probleme cu digitalizarea se observă și în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții:

  • În general, adulții trebuie să plătească pentru a dobândi sau pentru a-și îmbunătăți competențele digitale, în cazul în care nu participă la proiecte dedicate sau nu utilizează resurse educaționale deschise.
  • Abordarea sistematică a furnizării de formare pentru toate segmentele populației (populația în vârstă, persoanele care locuiesc în zonele rurale sau cele aflate în alte situații vulnerabile), inclusiv asigurarea infrastructurii și formarea profesorilor pentru competențe digitale, rămâne o provocare.

Prioritate-cheie: consolidarea profesiei didactice

  • Consolidarea profesiei didactice rămâne o prioritate-cheie pentru modernizarea sistemului școlar, pentru că aspirațiile României de a creşte rezultatele şcolare și de a dezvolta o abordare axată pe competențe și pe elevi depind, într-o mare măsură, de cadrele didactice, amintește Comisia.
  • Cu toate acestea, România nu reușește să depășească unele probleme legate acest aspect prioritar:
  • Orice reformă în ceea ce privește formarea inițială a cadrelor didactice, pe moduluri sociopedagogice actuale (moderniate și cu mai multă practică), va afecta doar o mică parte dintre profesori în următoarele decenii, întrucât profesorii de peste 50 de ani reprezintă doar 30%din cadrele didactice. Acest lucru înseamnă că actualizarea și modernizarea cunoștințelor și aptitudinilor didactice vor fi realizate, în primul rând, prin colaborarea cu cadrele didactice existente.
  • Deși un procent mare de cadre didactice din România ia parte la dezvoltarea profesională, conținutul și furnizarea cursurilor nu sunt percepute ca fiind suficient de adaptate nevoilor acestora, iar participarea este adesea restricționată de costurile excesive.
  • În același timp, atragerea cadrelor didactice extrem de motivate să lucreze în școli defavorizate, inclusiv în zonele rurale, rămâne una dintre principalele provocări, mai spune raportul.

„Sistemul de educație și formare se chinuie să furnizeze  competențele de care are nevoie România”

România investește foarte puțin în educație și are cele mai slabe rezultate din UE, arată Comisia Europeană.

În plus, se constată o persistență puternică a educației de la o generație la alta, ceea ce înseamnă că rezultatele educaționale finale ale elevilor sunt în mare măsură legate de cele ale părinților lor, fapt care limitează rolul jucat de educație în asigurarea egalitaţii de șanse.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Toate aceste probleme ale educației și formării profesionale continuă în contextul accentuării deficitului de lucrători calificați și în care „există necesitatea de a capitaliza mai bine resursele umane existente și de a investi în competențele forţei de muncă actuale și viitoare”.


„Cu toate acestea, sistemul de educație și formare se chinuie să furnizeze competențele de care țara are nevoie, din cauza provocărilor legate de calitate, echitate și relevanță pe piața muncii”, mai arată raportul Comisiei Europene.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr