Comisia Europeană îi cere României imposibilul. Și pe final de 2019, și pe Bugetul 2020

Comisia Europeană a luat măsuri, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, vizând Ungaria și România.

Potrivit site-ului oficial „a formulat două recomandări în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative, un instrument care intenționează să transmită un avertisment în cazul unei abateri semnificative de la cerințele componentei preventive a pactului.

Procedura are, de asemenea, scopul de a ajuta statele membre să revină la situația bugetară în care ar fi fost, sau să se apropie de aceasta, dacă abaterea nu s-ar fi produs.”

De ce ”imposibil”: Ritmul de creștere a cheltuielilor publice e de 3 ori mai mare decât cel recomandat de Comisie

Conform documentelor oficiale, îmbunătățirea necesară a soldului structural cu 1% din PIB în 2019 și cu 0,75 % din PIB în 2020 (așa-zisa „ajustare structurală”) solicitată de CE ar fi fost în concordanță cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de maximum 4,5 % în 2019 și 5,1 % în 2020.

Matematic, asta înseamnă o evoluție a cheltuielilor cam așa:

Or, rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete după primele nouă luni in anul în curs ar fi de 15,6% (am scăzut sumele cu dobânzile și cheltuielile din fonduri UE și am neglijat modificările cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj), adică de aproape trei ori și jumătate mai mare față de cerința CE.

Cât despre bugetul pe 2020, dacă extrapolăm situația în care am ajuns deja, prin majorarea bazei de raportare din 2019 s-ar impune, atenție mare, o imposibilă reducere cu cinci procente în termeni nominali a cheltuielilor publice.

RECOMANDARE A CONSILIULUI în scopul corectării abaterii semnificative constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în România (Bruxelles, 5.06.2019):

Pct. 10. „Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimează o deteriorare și mai mare a soldului structural, cu 0,7 % din PIB în 2019 și cu încă 1,2 % din PIB în 2020. Prin urmare, îmbunătățirea structurală necesară implică necesitatea de a adopta măsuri cu un randament structural total de 1,7 % din PIB în 2019 și măsuri suplimentare cu un randament structural de 1,95 % din PIB în 2020 față de scenariul de referință actual din previziunile Comisiei din primăvara anului 2019.”

Dacă facem traducerea în cifre la valorile PIB prognozate oficial, adică 1.031 miliarde lei pentru 2019 și 1.110 miliarde lei pentru 2020, rezultă:

Simplificat, României i s-a cerut să reducă puternic din cheltuieli (desigur, dacă nu găsește – și, până acum nu a găsit – soluții de majorare semnificativă și rapidă a veniturilor bugetare). România nu doar că nu a făcut acest lucru, dar a angajat prin lege noi cheltuieli majore, care amplifică deficitul structural, nici vorbă de reducerile solicitate.

Interesant, fostul guvern a căzut pe 10 octombrie, în condițiile în care aveam termen pe 15 octombrie să venim cu un plan de măsuri privind solicitările CE referitoare la ajustarea deficitului structural.

Ne aflăm pe un curs de coliziune cu un aisberg, cu echipajul vechi evacuat și cu cel nou în curs de dezmeticire. Coliziunea este deja inevitabilă, nu se mai poate face decât „prea puțin, prea târziu”. Respectiv controlul pagubelor. Să vedem câte compartimente se inundă și în ce condiții vom reuși să rămânem la suprafață.