Comisia Europeană (CE) se așteaptă la „la progrese majore în implementarea Acordului de la Paris”, privind schimbările climatice, în ciuda amenințării SUA că se vor retrage, potrivit unui comunicat al executivului UE, emis lunui.
„UE se așteaptă ca ediția din acest an a Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP23) să reafirme angajamentul comunității internaționale față de consolidarea răspunsului global la schimbările climatice și față de îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris”, spune documentul citat.
Cea de-a 23-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 23), prezidată de Fiji, se desfășoară la Bonn (Germania) în perioada 6-17 noiembrie 2017. La eveniment vor participa miniștri și funcționari guvernamentali, precum și numeroși reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri.
„UE se așteaptă ca această conferință să facă dovada unui progres real în elaborarea normelor tehnice și a orientărilor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Acordului de la Paris, de exemplu în ceea ce privește cadrul în materie de transparență și ciclul cincinal pentru revizuirea obiectivelor menit să ajute țările participante să contribuie din ce în ce mai mult la atingerea acestor obiective”, potrivit comunicatului.
Programul de lucru ar urma să fie adoptat în 2018, cu ocazia conferinței ONU (COP24) care se va desfășura la Katowice (Polonia).
Oficialii consideră că UE face progrese reale către finalizarea cadrului legislativ pentru atingerea obiectivului de la Paris (totalul contribuțiilor stabilite la nivel național) care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % până în 2030.
Printre aceste progrese se numără revizuirea schemei europene de comercializare a emisiilor (EU ETS) pentru perioada de după 2020, stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2030 în sectoarele care nu fac obiectul ETS cum ar fi transporturile, construcțiile și agricultura, precum și integrarea utilizării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii în cadrul juridic al UE pentru politicile climatice.
Comisia Europeană intenționează ca în 8 noiembrie să prezinte pachetul de propuneri privind o mobilitate curată, menit să faciliteze tranziția UE către o mobilitate și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
UE își menține angajamentul față de obiectivul colectiv global vizând mobilizarea, din surse diverse, a sumei de 100 de miliarde USD pe an până în 2020 și ulterior până în 2025, cu scopul de a finanța politicile de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare.
De asemenea, se intenționează creșterea semnificativă a acestei finanțări pentru măsurile de adaptare la schimbările climatice.
În 2016, UE și statele sale membre au contribuit cu un total de 20,2 miliarde EUR la finanțarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, sumă cu 10 % mai mare decât cea furnizată în 2015, respectiv 17,6 miliarde EUR.
Pe lângă negocierile formale din cadrul COP23, conferința de la Bonn va prezenta acțiunile de combatere a schimbărilor climatice întreprinse de o gamă largă de părți interesate, inclusiv orașe și regiuni, întreprinderi și grupuri ale societății civile. UE este un susținător puternic al Planului global de acțiune împotriva schimbărilor climatice (GCAA) – o platformă importantă pentru elaborarea de acțiuni multilaterale – și va continua să se implice activ în acest forum.
UE va fi reprezentată la conferința de la Bonn de Miguel Arias Cañete, comisar pentru politici climatice și energie și de Siim Kiisler, ministrul mediului din Estonia, țară care deține în prezent președinția Consiliului de miniștri al Uniunii Europene.
Pe durata conferinței, UE va găzdui peste 100 de evenimente la pavilionul său din Bonn (a se vedea linkul de mai jos). Aceste evenimente, organizate de diverse țări din Europa și din lume, vor aborda numeroase chestiuni legate de climă, precum tranziția energetică, rolul pădurilor și oceanelor, finanțarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, cercetarea și inovarea în domeniu și evaluarea riscurilor climatice.
Documentul reia declaraţia președintelui CE Jean-Claude Juncker, potrivit căreia „Europa să fie lider în lupta împotriva schimbărilor climatice. Anul trecut, prin Acordul de la Paris, ratificat și de Parlament, am stabilit regulile jocului la nivel mondial. Dacă ambiția s-a prăbușit în Statele Unite, Europa trebuie să aibă grijă ca planeta noastră să redevină ceea ce a fost. Este patrimoniul comun al întregii umanități”.
„Acordul de la Paris a stabilit direcția de urmat în vederea tranziției globale către o economie modernă, cu emisii scăzute. Fenomenele meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai intense, cu care se confruntă întreaga lume, ne reamintesc că trebuie să luăm urgent măsuri pentru a face față acestor provocări. Acum este momentul să transpunem ambiția în acțiune și să accelerăm punerea în aplicare. COP23 va fi ocazia de a ne asigura că suntem pe calea cea bună pentru îndeplinirea primului nostru obiectiv: finalizarea programului de lucru de la Paris până în 2018”, a declarat şi comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete.
