fbpx

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Comisia Europeană aprobă miercuri Acordul de parteneriat 2014-2020. România va avea la dispoziție 30,7 miliarde euro în următorii 7 ani

de Anne-Marie Blajan 5.8.2014

Comisia Europeană aprobă miercuri, în mod oficial, Acordul de Parteneriat 2014-2020 au spus, pentru cursdeguvernare.ro, surse europene. Este vorba despre documentul programatic în baza căruia România va cheltui banii europeni în următorii şapte ani.

Aprobarea a fost anticipată de Ministerul Fondurilor Europene, care arată marţi, într-un comunicat de presă, că „România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari (n.r. pentru dezvoltare regionala, pentru muncă şi afaceri sociale, pentru agricultură şi cel pentru afaceri maritime şi pescuit), decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare”.

România va deveni miercuri a 11-a ţară din Uniune care are Acordul de parteneriat aprobat. Celelalte sunt Cipru, Danemrca, Polonia, Portugalia, Slovacia, Estonia, Germania, Grecia, Letonia şi Lituania.

Ministrul Eugen Orlando Teodorovici arată, în declaraţia citată în comunicatul de presă, că „procesul de validare a Acordului de Parteneriat ar fi putut fi mult mai facil dacă unii dintre români, în special cei care fac parte din PDL şi PNL, dar şi alţii, nu ar fi luptat împotriva intereselor naţionale, împotriva românilor, exact aşa cum au făcut şi în perioada 2009 – 2011, perioada cea mai neagră din istoria absorbţiei fondurilor europene”.

Totuşi, informaţiile referitoare la corespondenţa constantă cu Bruxelles-ul au arătat faptul că problemele au fost în modul în care autorităţile de la Bucureşti – oficialii implicaţi în realizarea Acordului – şi-au formulat, sau au eşuat în a formula, priorităţile, obiectivele şi strategiile de dezvoltare a României pentru următorii şapte ani.

Chinurile realizării unui Acord de parteneriat conform criteriilor Comisiei Europene

Documentul programatic a trecut, până la aprobare, prin mai multe forme, de la cele mai criticate şi criticabile de către Comisia Europeană, până la cea actuală.

Negocierile au început în anul 2013, iar din corespondenţa Comisiei Europene cu autorităţile de la Bucureşti s-a văzut, încă de la început, că „propunerea făcută de guvernul României nu întrunește încă minimele condiții de calitate și credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare”. Fragmentul aparţine unei scrisori a CE trimisă ministrului Teodorovici, publicată în exclusivitate de cursdeguvernare.ro în martie 2013.

Ulterior, într-o primă evaluare a acordului de parteneriat, cu mai bine de un an în urmă, Comisia Europeană arăta că Guvernul român nu a învăţat „nicio lecție din implementarea programelor în perioada 2007-2013, în multe sectoare”.

Concluzia la care au ajuns experţii Comisiei după prima evaluare a documentului arata, fără menajamente diplomatice, că draftul de Acord de parteneriat transmis de Ministerul Fondurilor Europene era lipsit de viziune şi superficial construit: ”În general, capitolele par să fi fost construite prin compilarea unor surse diverse de informații și declarații slab fundamentate, fără consistență sau reflecție strategică” .

Bruxelles-ul reproşa autorităţilor române că au preluat copy-paste recomandările de ţară făcute de Comisie şi le-au introdus în documentul programatic.

Ulterior, au avut loc mai multe etape de negocieri şi observaţii făcute de Comisia Europeană. De-a lungul celui mai bine de un an de negocieri, observaţiile experţilor instituţiei de la Bruxelles s-au referit la următoarele aspecte:

  • nu au fost formulate exact rezultatele pe care le aşteaptă autoorităţile române în urma utilizării banilor europeni
  • alocările financiare au fost considerate dezechilibrate – odată cu schimbarea de filosofie şi la nivel european, Comisia ar vrea o reorientare a banilor UE spre măsuri sociale şi economice, mai mult sprijin pentru IMM-uri, sănătate, cercetare şi inovare şi mai puţini bani alocaţi infrastructurii de transport

Guvernul a fost criticat de Comisia europeană şi pentru lipsa unor măsuri care ar fi trebuit lute înainte sau concomitent cu planul de cheltuire a fondurilor de coeziune, aşa-numitele condiţionalităţi ex-ante.

Lipsa unui masterplan de transporturi, lipsa unei strategii în sănătate sau lipsa unei strategii de specializare inteligentă, care să pună accentul pe cercetare şi inovare au ridicat semne de întrebare la Comisie referitor la modul în care va avea loc o dezvoltare integrată pe bani europeni.

În plus, legislaţia privind achiziţiile publice si sistemul de achiziţii publice continuă să suscite îngrijorări Comisiei.

Guvernul, nemulţumit de suma avută la dispoziţie în perioada 2014-2020

România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 30,7 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%.

Banii europeni aflaţi la dispoziţia României în următorii şapte ani au fost motiv de dispută politică internă. Preşedintele Traian Băsescu a reprezentat România la Consiliul European în care s-a negociat bugetul UE şi alocările pentru fiecare stat membru în parte.

Negocierile au fost foarte dure, bugetul total al UE a fost redus, fondurile de coeziune totale au fost reduse, iar marii contributori la bugetul comunitar au vrut să impună tot mai multe criterii în funcţie de care să se aloce fondurile fiecărui stat membru.

La acel moment, România era puternic dezavantajată de rata de absorbţie extrem de scăzută: 12%, pe ultimul loc din UE, care însemna în bani atraşi 2,2 mld. euro, din totalul sumei alocate de 19,8 miliarde de euro.

În plus, la Consiliul European din noiembrie 2012, unii lideri europeni încercau să impună măsura ca deciseseră ca ţările care, între 2007-2013, au o rată de absorbţie de sub 60% din media absorbţiei de la nivelul UE (România este într-o astfel de categorie), să poată primi majorări de fonduri de maximum 15%. România a obţinut o majorare de 18%.

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta nu a ezitat să îşi arate nemulţumirea faţă de sumele alocate şi a afirmat că România a fost „evident defavorizată”.

Prim ministrul a argumentat cu faptul că alocarea pe cap de locuitor este mai scăzută decât în alte ţări: în România este de 1000 de euro/locuitor, în timp ce Croaţia şi Polonia au obţinut 1900 de euro/locuitor, Cehia – 2000 de euro/locuitor, sau Lituania – 2200 de euro/locuitor.

Acelaşi reproş a fost reluat şi de ministrul Orlando Teodorovici (foto) într-un interviu acordat săptămâna trecută agenţiei Agerpres.

Modurile în care vede acesta că s-ar fi putut obţine mai mulţi bani sunt exercitarea dreptului de veto-ul în Consiliul European şi condiţionarea alocării mai mari pentru România la finalul cadrului financiar actual. Cel de-al doilea mod nu se susţine în condiţiile în care România avea cea mai mică rată de absorbţie şi programe operaţionale blocate din cauza neregulilor.

De altfel, nici acum nu există nicio certitudine, în ciuda optimismului autorităţilor române, că România va avea rata de absorbţie preconizată de ministrul de 80%, în condiţiile unor disfuncţionalităţi în sistem şi a unor mpsuri care depind de aprobarea Comisiei Europene.

Ceea ce a obţinut România la Consiliul European în care s-a votat bugetul UE a fost o extindere cu un an a perioadei în care poate cheltui banii europeni, adică până în 2015. Această extindere a făcut ca în 2013 să fie evitată pierderea a peste 3 miliarde de euro.

(Citiţi mai multe despre situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene: ”Cifrele” fondurilor europene: Cu doar 76 de milioane de euro lunar, rata de absorbţie a crescut cu 2,76 de puncte procentuale în 2014: Pentru planul asumat de guvern pe acest an, e nevoie de 500 de milioane lunar)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2014

Un raspuns

  1. Protonic
    6.8.2014, 8:06 am

    Odata Acordul aprobat dorim sa vedem aplicarea acestuia referitoare la salarizarea OI-urilor in anul 2014 la nivelul celor din AM-uri, caci salarizarea AM–urilor la nivelul MFP in 2013 am vazuto deja.
    Deocamdata OI-=urile sunt singurele care proceseaza cererile de rambursare, sunt cele care verifica pe teren lucrarile si sunt singurele care introduc in SMIS datele si totusi salariile functionarilor nu au fost aduse la acelasi nivel cu ale celor din AM.
    In acest timp numarul celor care lucreaza in OI–uri a scazut fata de inceputul perioadei iar a celor din AM-uri a crescut. Halal regionalizare.
    Nici macar nu se poate compara munca si raspunderea si pregatirea si experioenta acestora cu sa zicem a celor de la Asistenta Tehnica din AM–uri. Ma refer in general si nu la un caz particular pentru ca in orice directie din AM este cineva care si lucreaza.

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul anunță că peste 5 milioane de persoane au fost vaccinate anti-COVID cu cel puţin o doză

Vladimir Ionescu

Guvernul a anunţat sâmbătă că peste 5 milioane de persoane (aproximativ 25% din populație) au fost vaccinate anti-COVID cu cel puţin o doză. Această ţintă… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu l-a numit pe Andrei Novac secretar de stat în MAE, încălcând o decizie a Biroului Național PNL

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu l-a numit pe Andrei Novac secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe împotriva deciziei Biroului Politic Național al PNL, au declarat, sâmbătă,… Mai mult

Europa

Israelul acuză Iranul de atacul din Marea Oman soldat cu moartea unui român şi a unui britanic

Razvan Diaconu

Israelul acuză Iranul de faptul că se află la originea atacului din Marea Oman împotriva petrolierului M/T Mercer Street, soldat cu moartea a doi membri… Mai mult

Stiri

Coronavirus în România: 156 cazuri noi și 3 decese în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

De vineri până sâmbătă, în România s-au înregistrat 156 de cazuri noi de infectare cu Covid din peste 31.000 de teste procesate. De la ultimul… Mai mult

Europa

Grecia a intrat pe ”lista roșie” – CNSU a actualizat lista statelor cu risc epidemiologic

Razvan Diaconu

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat  lista statelor considerate cu risc epidemiologic. Grecia a fost inclusă pe lista roşie, ca urmare a creşterii… Mai mult

Europa

SUA anunță concedierea forțată a personalului angajat pe plan local în Rusia

Razvan Diaconu

Departamentul de Stat a anunţat vineri că autorităţile ruse obligă Statele Unite să concedieze cetăţenii ruşi angajaţi de misiunile sale diplomatice din Rusia. Secretarul de… Mai mult

Stiri

Eurostat: Economia europeană a revenit pe creştere în trimestrul al doilea

Razvan Diaconu

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în al doilea trimestru al acestui an, iar aceasta s-a reflectat asupra pieţei… Mai mult