Comisia Europeană a emis recomandările specifice de țară. România – eterna problemă: Master Planul pe Transporturi

Comisia Europeană a formulat, miercuri, recomandări specifice de țară pentru România în patru domenii cuprinse în planul național de reformă 2016-2017.

Recomandările sunt formulate după analiza Raportului de țară publicat în februarie 2016.

Cele 4 domenii și recomandările specifice sunt:

• Fiscal. Limitarea abaterii de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și realizarea unei ajustări fiscale anuale de 0,5% din PIB în 2017, cu excepția cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat, cu un efort mai mic. Asigurarea aplicării cadrului fiscal și îmbunătățirea gradului de conformare voluntară și a colectării. Asigurarea că eventuale inițiative legislative nu pun în pericol stabilitatea financiară. În caz de necesitate, adoptați măsuri de eliminare a acestor riscuri.
• Ocupare. Întărirea capacităților Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în special în ceea ce privește adaptarea serviciilor în funcție de profilul celor care caută un loc de muncă, înregistrarea tinerilor fără ocupație, o mai bună colaborare cu serviciile sociale. Stabilirea unor criterii obiective pentru reglementarea venitului minim. Acțiuni pentru prevenirea abandonului școlar. Egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei.
• Administrație. Diminuarea plăților informale în sistemul de sănătate și creșterea disponibilității de asistență medicală ambulatorie. Creșterea gradului de independență și de transparență a managementului resurselor umane din administrație. Simplificarea procedurilor administrative în afaceri și în relația cu publicul. Întărirea guvernanței corporative în intreprinderile de stat.
• Infrastructură. Îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bză și creșterea gradului de diversificare economică, în special în zonele rurale. Adoptarea și implementarea Master Planului. Întărirea capacității de pregătire și de prioritizare a investițiilor publice.

După data de 30 septembrie 2015, potrivit procedurilor europene în domeniul asistenţei financiare acordate statelor europene ne-membre ale Zonei Euro, România  face obiectul unei supravegheri post-program.

Această supraveghere va dura până în luna mai 2018, data estimată până la care România va rambursa cel puţin 70% din creditul accesat în trecut, în cadrul programului derulat între 2009 şi 2011.

Suplimentar, România continuă să facă obiectul supravegherii în domeniul macroeconomic potrivit normelor trasate în cadrul Semestrului European, prin Pactul de Stabilitate şi Creştere.