La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Comisia: Atenție la balanţa de plăţi! România, singura pe minus cu contul curent dintre cele şapte state analizate

de Marin Pana , 27.5.2018

Raportul de convergenţă 2018 pentru adoptarea euro vizează şapte state membre care şi-au asumat adoptarea monedei unice şi au o derogare temporară până la îndeplinirea condiţiilor necesare trecerii la euro.

Din multitudinea de indicatori şi aspecte tehnice prezentate în cele aproape 150 de pagini, România se individualizează negativ într-o privinţă esenţială atât pentru scopul raportului cât şi pentru perspectivele ei de creştere stabilă pe viitor: situaţia balanţei de plăţi.

Iată cum se prezintă rezultatele celor şapte state în cotul curent al balanţei de plăţi pe anul 2017, potrivit Eurostat:

Pentru a înţelege mai uşor ce se întâmplă am selectat mersul componentei de maximă importanţă a balanţei de plăţi, şi anume balanţa externă ( care include contul curent şi contul de capital, respectiv fluxurile de mărfuri, servicii şi capital). Iată cum arată în timp, marcate cu roşu, seriile care arată modificarea nefastă treptată a unor indicatori importanţi.

Dacă balanţa primară era firesc să fie negativă şi în creştere, de pe urma investiţiilor străine ajunse la maturitate într-o economie aflată în creştere, trebuie remarcată scăderea soldului net în balanţa secundară, care include remiterile din străinătate ( aflate în pierdere de viteză) şi pe cele din România către exterior (am devenit suficient de interesanţi în acest sens).

Precizăm că pragul de avarie fixat pentru stabilitatea macroeconomică pe tabloul de bord european al procedurilor care urmăresc semnele de instabilitate macroeconomică a fost fixat la 4% din PIB iar trendul actual ne-a apropiat periculos de aproape de ieşirea din parametrii fixaţi la nivel european.

Ceea ce reclamă măsuri urgente de stopare a acestei tendinţe şi de reechilibrare, cu reintrarea pe o traiectorie care să ne aducă în rândul celorlalte şase state care trebuie să adopte moneda unică şi sunt monitorizate atent în acest sens de Comisia Europeană.

Evident, dacă Bulgaria şi-a permis să aducă vorba despre trecerea la euro în calitate de lider în clasamentul ad-hoc al rezultatelor din contul curent, noi nu avem şanse reale de acceptare dacă nu ne ducem măcar până la zero şi dacă nu dovedim măcar voinţa de a performa. Pe scurt, este imposibil să nu observi că nu poţi fi altfel decât ceilalţi dar să ai pretenţia de a fi tratat la fel.

Din perspectiva ciclului economic, se pot vedea şi evoluţii care arată, concomitent înrăutăţiri sau îmbunătăţiri ale unor indicatori iar aparenţele pot fi înşelătoare. Cert este că formarea brută de capital, cu efect pe termen mediu şi lung pe creşterea economică, a tot scăzut prin raportare la PIB până în 2016, partea bună fiind că şi-a reluat timid creşterea anul trecut.

Din păcate, economisirea brută, cea care susţine capacitatea de finanţare a dezvoltării economice s-a deteriorat din 2015 încoace şi nu sunt semne că ar putea reveni la valori care să ţină pasul cu avansul PIB ( chiar dacă ar fi în creştere, majorarea ei ar trebui să fie peste avansul PIB, ceea ce e cu atât mai greu de realizat cu cât creşterea PIB e mai mare şi dobânzile sunt mai mici sau chiar negative în termeni reali, cum se întâmplă în prezent).

Veştile bune vin din reducerea semnificativă a datoriei externe brute şi din îmbunătăţirea poziţiei investiţionale internaţionale. Deşi, la aceasta din urmă a contribuit faptul că nu am mai beneficiat în ultima perioadă de un ritm de creştere al investiţiilor străine care să ţină pasul cu avansul economic.

În absenţa unui capital autohton care să crească suficient de rapid, investiţiile străine semnificative erau importante tocmai pentru a menţine şi pe viitor creşterea PIB la ritmuri robuste şi, mai ales (din perspectiva echilibrelor macro), pentru a creea capacitatea de export care să ne scoată din poziţia tot mai slabă pe segmentul schimb internaţional de mărfuri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

CCR a oferit în decizia de miercuri, pronunțată pe o sesizare privind strict refuzul numirii unor trei miniștri interimari, dezlegarea tututror problemelor apărute în actualul… Mai mult

Europa

Parlamentul European nu înțelege competențele unor portofolii din noua Comisie și cere lămuriri suplimentare

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult

Stiri

România ocupă locul 3 în TOP 500 Europa Centrală și de Est, cu 61 de companii

Vladimir Ionescu

România se află pe locul trei, cu 61 de companii, în clasamentul TOP 500 Europa Centrală și de Est realizat de Coface. Numărul de companii… Mai mult

Stiri

Amendă pentru angajatorul care nu recompensează angajații pentru munca suplimentară – modificări la Codul Muncii

Vladimir Ionescu

Legea care prevede amendarea angajatorului pentru fiecare salariat care nu este recompensat, conform Codului Muncii, pentru orele de muncă suplimentară pleacă la promulgare după ce… Mai mult