Comisia Europeană a discutat marți evaluarea privind consecințele juridice, politice și economice ale introducerii vizelor pentru americani și canadieni, ca reacție la refuzul acestor state de a elimina vizele pentru români, bulgari, ciprioți și polonezi.
În continuare, Parlamentul European și Consiliul trebuie să dezbată de urgență această evaluare și să adopte o poziție până cel târziu la data de 12 iulie 2016.
˶Reciprocitatea în materie de vize constituie un element fundamental al politicii comune a UE în acest domeniu. Cetățenii UE se așteaptă, pe bună dreptate, să călătorească fără viză în orice țară terță ai cărei resortisanți pot intra în spațiul Schengen fără viză. Astăzi, Comisia a evaluat consecințele juridice, politice și economice ale unei posibile suspendări temporare a exceptării de la regimul obligativității vizelor cu SUA, Canada și Brunei și a invitat Parlamentul European și Consiliul să își exprime pozițiile cu privire la calea de urmat. Reciprocitatea deplină privind exonerarea de vize va rămâne o prioritate pe agenda relațiilor noastre bilaterale cu aceste țări și vom continua să urmărim obținerea unui rezultat echilibrat și echitabil”, a declarat Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru afaceri interne, migrație și cetățeni.
Reciprocitatea în ceea ce privește exceptarea de la obligativitatea vizelor este un principiu al politicii comune a UE în materie de vize și, în cazul în care țările terțe nu renunță la nereciprocitate în doi ani de la notificare, această situație poate fi un motiv de suspendare a exonerării de vize de care beneficiază cetățenii țărilor terțe respective, adică de impunere a vizelor pentru aceste state, respectiv SUA, Canada și Brunei.
Orice astfel de decizie trebuie să țină seama de consecințele acestei suspendări asupra relațiilor externe ale UE și ale statelor sale membre. Comisia are obligația de a reacționa după expirarea perioadei de doi ani, termen care s-a împlinit marți.
La momentul adoptării mecanismului revizuit (2013), 21 de state membre au subliniat într-o declarație faptul că „instituțiile competente ale Uniunii sunt obligate, anterior oricărei propuneri sau decizii, să efectueze o analiză aprofundată și să țină seama de eventualele consecințe politice negative care ar putea rezulta din astfel de propuneri sau decizii”.
În momentul de față, românii și bulgarii au nevoie de vize pentru a călători în canada, iar SUA cere vize nu doar pentru aceste ultime două state intrate în UE, ci și pentru polonezi, croați și ciprioți.
Ultimele reciprocități depline au fost realizate cu Japonia în decembrie 2015, iar cu Australia în iunie 2015.
Rata de refuz a vizelor pentru SUA, în 2015:
- Bulgaria – 17.26%
- Croația – 5.29%
- Cipru – 3.53%
- Polonia – 6.37%
- România – 11.16%.
Ce spune evaluarea Comisiei
Ceea ce s-a întâmplat marți în Colegiul comisarilor nu reprezintă o decizie de introducere sau de propunere a introducerii vizelor pentru SUA și Canada.
Comisia a luat act marți de faptul că lipsa de reciprocitate există încă în acest moment, cele două state refuzând să elimine regimul vizelor.
De asemenea, a evaluat consecințele introducerii unei măsuri simetrice și fezabilitatea implementării vizelor pentru SUA, Canada și Brunei.
Decizia unei eventuale suspendări pe 12 luni a regimului de care cetățenii celor două state se bucură acum, adică a reintroducerii vizelor, va fi luată de Parlamentul European și de Consiliul European. Până la 12 iulie 2016.
Comisia va decide următorii pași doar după ce celelalte două instituții vor adopta pozițiile față de această situație.
Măsura care ar putea fi luată, dar care este puțin probabilă, este de suspendare temporară a exceptării de la regimul obligativității vizelor pentru cetățenii din țările terțe vizate, pentru o perioadă de 12 luni.
Dacă se va ajunge la această suspendare a actualului regim, americanii și canadienii vor avea avea nevoie de vize pentru cel mult 90 de zile, dintr-o perioadă de 180 de zile , indiferent de scopul vizitei (turism, afaceri, vizite la rude etc.)
„În conformitate cu evaluarea în cauză, este foarte puțin probabil ca statele membre să aibă posibilitatea de a prelucra un număr sporit de cereri de viză, în conformitate cu dispozițiile Codului de vize, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a unei astfel de decizii privind obligativitatea vizelor și, pe de altă parte, o astfel de obligativitate ar putea conduce la o scădere a numărului de călători din Canada și SUA (și, de asemenea, din Brunei)”, potrivit evaluării CE.
Introducerea ar putea atrage după sine, de asemenea, consecințe economice considerabile, în special pentru industria aeronautică, și totodată ar avea un impact considerabil asupra relațiilor externe ale UE cu doi parteneri strategici, mai spune evaluarea.
Un alt efect ar putea fi, de asemenea, introducerea de către SUA, de exemplu, a vizelor pentru toți cetățenii europeni, adică și pentru celălalte 20 de state (fără Marea Britanie și Irlanda, care nu participă la politica europeană comună în acest domeniu) care călătoresc acum în America fără viză.
Poziția SUA și a Canadei
Felix Corriveau, purtător de cuvânt al ministrului pentru imigrație, John McCallum, a declarat săptămâna trecută că regimul de vize al Canadei nu este bazat pe reciprocitate, ci este construit pentru a proteja sănătatea, siguranța și securitatea canadienilor.
Autoritățile canadiene au informat deja Comisia Europeană că nu intenționează să elimine vizele, iar un purtător de cuvânt al guvernului a declarat zilele trecute: „Canada trebuie să fie convinsă că țările îndeplinesc criteriile în vederea acordării unui regim fără vize”, potrivit presei canadiene.
Nici SUA nu au de gând să ne primească fără vize prea curând, potrivit unei declarații de acum câteva luni a ambasadorului Hans Klemm, care spune că sunt șanse mici ca românii să călătorească anul acesta fără vize în țara sa.
Reintroducerea regimului de vize pentru cele două state de pe continentul nord-american poate introduce noi tensiuni în negocierea tratatului de liber schimb cu Washingtonul, conform Reuters.
Negocierile comerciale dintre Bruxelles și Washington se află într-un moment de răscruce, ambele părți considerând că acordul transatlantic (TTIP) poate fi încheiat înainte de expirarea mandatului președintelui american Barack Obama.
Barack Obama urmează să viziteze Marea Britanie înainte de o întâlnire programată cu cancelarul Angela Merkel la Târgul internațional de la Hanovra, în 24 aprilie.
