Noul comisar european al economiei, italianul Paolo Gentiloni, crede că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare relaxarea regulilor sale stricte privind deficitele bugetare, pentru a răspunde la riscurile creșterii economice slabe și ale schimbărilor climatice.
Regulile bugetare trebuie actualizate, pentru că au avut menirea să consolideze disciplina bugetară în statele UE în urma crizei financiare, a argumentat comisarul în ediţia de luni a cotidianului german Sueddeutsche Zeitung, citată de AFP.
„Avem în prezent diferite provocări: lupta împotriva schimbărilor climatice şi pericolul de a avea o creştere redusă şi o inflaţie mică pentru o perioadă lungă”, a declarat Paolo Gentiloni.
Declarația oficialului european vine nu mult după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a exprimat o poziție similară.
În schimb, Germania și țările nordice se opun relaxării rigorilor bugetare, de teamă că va trebui să plătească eventuale note de plată similare cu cea a falimentului finanţelor publice ale Greciei, care a pus sub semnul întrebării chiar existența mondedei unice europene.
Astfel, statele care au și creștere și echilibre bugetare îşi arată neîncrederea că va funcţiona suficient de bine Mecanismul European de Stabilitate (EMS) menit să ferească UE de crize ca aceea a Greciei.
Pactul de stabilitate şi creştere al UE limitează deficitul bugetar la 3% din Produsul Intern Brut (PIB) şi datoria la 60% din PIB pentru statele membre.
Unele ţări au reuşit să respecte aceste limite datorită unor economii prospere sau prin ani de de austeritate, în timp ce altele rămân în urmă, având o datorie masivă.
De mai multă vreme politica fiscală europeană este animată de dezabaterea privind o mai mare flexibilitate a cheltuielilor necesare pentru stimula creşterea în condiţiile tendinţei de încetinire.
Emmanuel Macron a intrat revent în dezbatere cu propia pledoarie pentru relaxarea regulilor bugetare.
„Avem nevoie de politici mai expanioniste, pentru a investi mai mult. Europa nu poate fi singura regiune care să nu o poată face”, a spus preşedintele francez într-un interviu pentru The Economist. Iar dezbaterea privind limita de 3% (pragul maxim al deficitului bugetar) „aparține celuilalt secol”, a adăugat Emmanuel Macron.
Paolo Gentiloni, fost premier de centru-stânga al Italiei, vrea să lanseze „consultări” despre avantajele şi incovenientele regulilor actuale, având ca obiectiv lansarea de noi propuneri „în a doua jumătate a lui 2020”.
Italia este puternic îndatorată şi este na dintre țările ai cărei politicieni se opun cel zgomotos regulilor bugetare existente.
La rândul său, Franța nu va reuși să-și schimbe prea curând modelul de creștere economică bazată pe cheltuieli guvernametale, având în vedere protestele sindicale de amploare.
