Comisarul pentru Piața Internă, Thierry Breton, și-a reînnoit apelul pentru constituirea unui Fond suveran european care să finanțeze companii din sectoare strategice și care să poată achiziționa firme de „importanță sistemică”.
Declarațiile sale au fost făcute joi, scrie Euractiv, în cadrul unei audieri în Parlamentul Franței.
Ideea unui Fond suveran european a fost prezentată pentru prima dată de șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2022, ca parte a unui răspuns la Legea SUA pentru Reducerea Inflației (IRA).
Discuțiile privind constituirea fondului încep în iulie
Scopul unui astfel de fond, potrivit unei comunicări a Comisiei publicate în februarie, este de a „păstra un avantaj european în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente relevante pentru tranzițiile verzi și digitale”.
Noul fond, ale cărui negocieri de constituire ar trebui să înceapă odată cu revizuirea Cadrului Financiar Multianual (CFM) în iulie, trebuie să „sprijine companii din sectoarele strategice, în special în sănătate și energie”, a spus Breton parlamentarilor francezi.
Mai important, fondul ar putea fi folosit pentru a cumpăra anumite companii care dețin „roluri strategice cheie, dacă nu sistemice”, în cadrul lanțurilor valorice europene.
Această putere, a subliniat Breton, lipsește în prezent din setul de instrumente al UE, care acum nu poate face nimic ca astfel de companii ”sistemice” să cadă „în mâinile altora”. Din declarația sa, nu este clar cum ar fi folosită această putere de cumpărare și de către cine.
Thierry Breton a fost întotdeauna un susținător ferm al înființării unui asemenea fond suveran. În septembrie 2022, el a susținut că un astfel de instrument va duce autonomia strategică a Europei „la următorul nivel”.
La audierea de joi, el a mai spus că acest instrument este un mijloc de a reduce dependențele internaționale și de a alimenta reindustrializarea Europei.
O problemă: de unde bani pentru Fondul suveran
Modul în care va fi finanțat acest fond rămâne însă de stabilit. Până acum, oficialii și liderii politici sugerează că banii ar putea proveni din sumele neutilizate ale fondului Next Generation EU (NGEU), un instrument de datorie comun stabilit la 800 de miliarde de euro pentru a sprijini redresarea economică după pandemie.
O altă opțiune ar putea include creșterea resurselor proprii ale UE. Există deja mai multe propuneri în acest sens – mai ales prin sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) sau noua taxă OCDE care vizează profiturile companiilor multinaționale.
În ceea ce privește o nouă rundă de împrumuturi comune, Thierry Breton însuși a exclus opțiunea în martie. „Ne aflăm într-un context de urgență și va fi mai ușor să găsim un acord politic ca parte a revizuirii CFM [cadrului financiar multianual] decât prin împrumuturi comune”, a spus el la acea vreme.
***
