Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
Comisarul european pentru buget: Bruxelles este pregătit să elimine Polonia și Ungaria din fondul de redresare post-pandemie
de Vladimir Ionescu , 4.12.2020
Johannes Hahn (foto), comisarul european pentru buget, avertizat Polonia şi Ungaria că Bruxelles-ul este pregătit să le elimine din fondul de redresare post-pandemie şi să meargă înainte cu proiectul fără cele două state, dacă vor continua să blocheze adoptarea bugetului european, transmite Financial Times.
Comisarul Johannes Hahn a spus că Varşovia şi Budapesta ”nu ne pot opri din a ne ajuta cetăţenii” şi a confirmat că avocaţii Comisiei au identificat posibile modalităţi de ocolire a obiecţiilor celor două capitale.
Comisarul european a precizat totodată că Polonia și Ungaria nu vor reuși să blocheze fondul de recuperare și că, dacă vor continua să își exercite dreptul de veto, acțiunea se va întoarce împotriva cetățenilor lor, prin reducerea severă a fluxurilor de bani UE către cele două state.
Un compromis pentru bugetul UE este posibil, a declarat joi vicepremierul polonez Jarosław Gowin, care a recunoscut recent că Polonia nu ar fi trebuit să blocheze prin veto bugetul UE. De cealaltă parte, Guvernul maghiar respinge în continuare orice condiționare a bugetului UE de respectarea statului de drept, a anunțat vineri premierul Viktor Orban.
Sistem de finanțare provizoriu, în situația în care Polonia și Ungaria nu ridică veto-urile
Tot vineri, Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre, şi Parlamentul European au ajuns la un acord asupra bugetului UE pentru 2021, dar pentru ca acesta să devină aplicabil este nevoie ca Polonia şi Ungaria să-şi ridice veto-ul asupra bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Bugetul pentru 2021 poate intra în vigoare după ridicarea blocajului asupra bugetului UE în ansamblu şi pachetului de redresare”, a explicat ambasadorul german pe lângă UE, Michael Clauss, Germania deţinând preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Dacă acest veto nu va fi ridicat, precizează ambasadorul german, pentru anul viitor va fi pus în aplicare un sistem de finanţare provizoriu în cadrul bugetului UE, aplicat ultima dată în anul 1989.
Conform acestui sistem aplicabil în lipsa unui buget plurianual aprobat, în fiecare lună din bugetul UE se va putea cheltui în anul 2021 numai a 12-a parte din ceea ce s-a cheltuit în anul 2020 pentru anumite capitole din buget. Astfel, nu se vor putea finanţa noi proiecte, ci numai acelea demarate în baza bugetului pentru perioada 2014-2020. Fermierii vor putea accesa fonduri europene până în anul 2022, dar probabil cu unele întârzieri şi cu plăţi efectuate lunar.
În ce priveşte planul ”Next Generation”, care constă într-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, mai mulţi oficiali europeni, printre care liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, şi comisarul european pentru economie, Paolo Gentilon, au indicat posibilitatea ca acesta să fie lansat fără Polonia şi Ungaria. Printre posibilele variante avansate de oficialii europeni se numără şi mecanismul cooperării consolidate prevăzut în Tratatul UE sau un acord interguvernamental între celelalte 25 de state membre.