Analiză

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

Cronicile

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

de Marin Pana 15.2.2017

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior.

Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a coborât sub 89%, adică la cea mai slabă performanţă din ultimii patru ani.

În luna decembrie s-a înregistrat un nivel record al minusului din schimburile externe, care a urcat până la aproape 1,2 miliarde de euro.

Anul trecut, importurile au continuat să crească într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (7% față de 5,1%, la valori exprimate în euro). Pragul psihologic de 10 miliarde euro deficit commercial a fost evitat ”la mustaţă”, după ce în decembrie 2016 ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe cel al importurilor (9,4% faţă de 7,5%), situaţie atipică pe parcursul anului.

Valorile lunare comunicate periodic de INS au fost revizuite, astfel încât situația la zi se prezintă ca în tabelul alăturat.

Se poate observa ușor că după trei luni în care exportul a peformat peste pragul de cinci miliarde de euro, finalul anului a adus o diminuare semnificativă, sperăm, de natură exclusiv sezonieră. Chiar dacă, simultan, și importurile s-au ajustat la valorile din lunile iulie-august, rezultatul per total a fost cel mai slab din 2016.

Raportând valoarea soldului negativ din schimburile externe de mărfuri la PIB preliminat pentru anul în curs (758,5 miliarde lei) rezultă deja un minus îngrijorător de aproape 6% din PIB. Dacă ne uităm şi la diminuarea, pentru al doilea an consecutive, a posibilităţilor de a acoperire a importurilor cu exporturile, se vădeşte că producţia internă s-a dovedit incapabilă să ţină pasul cu creşterea veniturilor populaţiei.

Schimburile cu țările din UE au fost de circa 43 miliarde de euro la export (75% din total exporturi) și aproape 52 miliarde euro la import (77% din total importuri).

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 14,3 miliarde euro (25% din total exporturi) și importuri de 15,4 miliarde euro (23% din total importuri).

În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+1,38 miliarde euro), anulat însă de minusul de peste 2 miliarde de euro înregistrat la alte produse manufacturate.

Alt miliard din deficit a venit din schimburile de produse agroalimentare și încă 1,8 miliarde pe zona de combustibili și lubrifianți.

Una peste alta, România ar trebui să găsească rapid o soluţie pentru a compensa deficitul masiv din comerţul exterior cu bunuri, ţinut într-un oarecare echilibru la nivelul contului curent doar de sectorul de servicii, în care transporturile joacă rolul principal.

Deşi avem cam aceeaşi pondere în PIB a industriei cu Germania, ne îndreptăm în 2017 către o situaţie exact pe dos în schimburile international. Ei cam cu +7% din PIB şi noi cu -7%. Diferenţa nu o face munca propriu-zisă, ci provine din competitivitate şi capacitatea de a penetra pieţe externe dificile. Cu ce ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.2.2017

3 comentarii

  1. Vlad Tepelea
    15.2.2017, 7:25 pm

    Statistica Dvs. ia in considerare numai productia de bunuri. Este din pacate adevarat ce ziceti, dar numai pentru productia de bunuri. Cifrele BNR zic urmatoarele:
    – Productia de bunuri a avut in 2016 un sold negativ de 9,3 mld. eur, fata de un sold negativ de 7,94 mld. eur in 2015. Deci un declin, asa cum aratati.
    – Serviciile, pe care nu le-ati luat in considerare, au avut un sold pozitiv de 6,79 mld. eur in 2015 si un sold pozitiv de 7,56 mld. eur, deci in crestere.
    Tinand cont si de faptul ca valoric exportul de servicii reprezinta in 2016 cam o treime din exporturile de bunuri, rezulta clar 2 lucruri:
    – Exporturile de servicii au o dinamica anuala pozitiva si contribuie la redresarea balantei dezechilibrate de productia de bunuri (rezultat net -1,74 mld. eur in 2016)
    – Serviciile au o productivitate a muncii si un randament pe leu investit mult superioare.
    Dintre servicii, IT-ul, sectorul in care activez si eu, este predominant ca volum de export.

  2. mariusmioc
    20.2.2017, 2:02 am

    „în decembrie 2016 ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe cel al importurilor” – dar dați apoi un tabel în care se arată o scădere în decembrie, atît la exporturi cît și la importuri.

  3. statisticu adanc
    22.2.2017, 4:03 pm

    Daca nu ar fi preturile de transfer am avea excedent, DEOARECE INPUTURILE FIRMELOR MULTINATIONALE DE LA SUBSIDIARE AFLATE IN OFF-SHORE(DOAR FACTURILE) diminueaza dramatic baza de impozitare micsorand drastic banii datorati statului roman…impozitarea pe venit ar elimina uriasul deficit,impreuna cu relansarea industriei de porcine (ar trebui sa crestem minim 10 mil capete),si industriei chimice..unde deficitele sunt f mari…

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Grosu / Criza care urmează și percepția ei

Cristian Grosu

Scurt, că altfel –  dată fiind tema – ar fi o impietate: Contextul, criza care vine pentru România și săptămâna de ceață. Mai întâi, săptămâna… Mai mult

Stiri

Piața recuperează: Cursul la 4,75 lei/euro, după o săptămână de depreciere accentuată

Adrian N Ionescu

Euro se menține pe tendința de depreciere substanțială declanșată săptămâna trecută, ajungând luni dimineață la un nou maxim al ultimelor trei luni, de 4,7536 de… Mai mult

Stiri

Producția de electricitate – aproape de minimele ultimilor 20 de ani. Hidroelectrica, obligată să acopere problemele sistemului

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica s-a văzut nevoită să crească de aproape trei ori producția în primele ore ale zilei de luni, după ce sistemul energetic s-a apropiat din… Mai mult

Europa

Paradox: Numărul mașinilor diesel a crescut în UE cu 74% față de 2016, când a izbucnit scandalul Volkswagen

Iulian Soare

Numărul autovehiculelor diesel care circulă pe drumurile din Europa a ajuns la 51 de milioane, în creştere cu 74% comparativ cu 2016, anul în care… Mai mult

Europa

Agenția de turism Thomas Cook a intrat în insolvență

Vladimir Ionescu

Thomas Cook, cea mai veche agenție de turism din lume, cu o istorie de 178 de ani, a intrat luni în insolvență, transmite presa internațională.… Mai mult

Stiri

Benny Gantz a obţinut susţinerea pentru formarea unui nou guvern în Israel

Iulian Soare

Partidul israelian ”Lista arabă unită” (Joint List) a decis să îl susţină pe fostul şef al Statului major al armatei, Benny Gantz, pentru formarea unui… Mai mult

Stiri

Avertisment OMM: 2015-2019, cel mai călduros cincinal din istoria înregistrărilor meteorologice

Vladimir Ionescu

Intervalul 2015-2019 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice, începute acum 150 de ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite… Mai mult