În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de luna precedentă (+20,2% serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate) și s-a păstrat în teritoriul pozitiv pe cele cinci luni trecute de la începutul anului (+0,6% în aceiași termeni față de perioada corespunzătoare din 2019).
De reținut, statistica prezentată de INS nu include comerțul cu autovehicule și motociclete.
Pe categoriile mari de mărfuri, după cum era de așteptat, cele mai bune vânzări s-au înregistrat la grupa de magazine cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi, tutun ( +7,3% cumulat pe 5 luni, deși doar +3,5% față de aceeași lună a anului trecut).
Marea supriză o regăsim pe segmentul de produse nealimentare, care și-a revenit mult mai rapid spre nivelul normal, decât s-ar fi bănuit în condițiile în care multe unități au fost închise.
O explicație importantă ar fi creșterea semnificativă a comerțului în mediu electronic și ofertele foarte bune la o serie de produse electrocasnice, mobilă și pentru renovarea casei. De remarcat și revenirea consumului de carburanți pentru autovehicule, pe fondul ridicării restricțiilor de circulație (deși s-a menținut pe scară largă regimul de telemuncă).
Partea bună în această evoluție este că sunt semne de susținere a revenirii economice în formă de V iar partea de comerț care formează PIB-ul este în parametri utili pentru a limita scăderea economică.
Partea îngrijorătoare vine din evoluția producției industriale, deocamdată încă destul de clar situată în domeniul negativ ( unde se plasa chiar înainte de criză, vezi ianuarie și februarie). Rezultatele pe luna mai urmează a fi comunicate, dar cele disponibile nu arată prea bine.
Motiv pentru care, o eventuală lipsă de sincronizare între producție și consum nu poate decât să adâncească deficitele externe, deja crescute în anii anteriori la niveluri de dezechilibru macroeconomic, atât pe partea de mărfuri ( unde s-a dus la peste 7,5% din PIB ) cât și din perspectiva deficitului de cont curent , care a trecut de limita recomandată a fi de maxim 4% din PIB.
Urmărește-ne pe Google News
