Îngrijorat de modul în care sunt adoptate modificările la codurile penale, Ministerul Public anunță că analizează amendamentele pentru a le furniza celor care au drept de sesizare a CCR o listă a posibilelor încălcări constitituționale conținute de cele două proiecte PSD – ALDE.
Precizare importantă: Ministerul Public nu are posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională.
Prezentăm integral comunicatul Parchetului General:
Ministerul Public își exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale.
Având în vedere cele expuse anterior, la nivelul Ministerului Public este în curs de realizare o analiză a tuturor aspectelor de neconstituționalitate privind modificările aduse legislației penale, care va fi înaintată subiecților cu drept de sesizare a Curții Constituționale.
Reamintim că Legea de modificare a Codului de procedură penală pleacă la promulgare, după ce Camera Deputaților a adoptat luni proiectul, în două ședințe-maraton desfășurate în Comisia specială și, apoi, în plen.
Toate modificările aduse Codului de procedură penală sunt în favoarea suspecților sau chiar a condamnaților pentru fapte penale, niciuna dintre ele nu este formulată în beneficiul victimei. Câteva dintre ele sunt unice în Europa, și încalcă nu numai Constituția, ci și principii de bază din justiție.
De exemplu, retroactivitatea unor amendamente este contrară mai multor decizii CCR care precizează că numai Codul Penal poate fi aplicat retroactiv, pe când Codul de procedură este valabil doar pe viitor. Cu toate aceste, o modificare permite revizuirea unor sentințe definitive, sub pretextul unei decizii CEDO.
Este vorba despre hotărârile judecătorești care pot fi anulate dacă nu au fost semnate de toți membrii completului care judecat cazul. Sentința CEDO se referea exclusiv la deciziile pronunțate în completele de un singur judecător. Amendamentul votat de Parlament poate fi însă aplicat condamnării lui Liviu Dragnea în Dosarul Referendum, unde decizia finală a fost pronunțată de un complet de cinci judecători.
Cele peste 300 de amendamente propuse de PSD și ALDE au fost adoptate cu 175 de voturi ”pentru”, 78 de voturi ”împotrivă” și o abținere, fără ca Opoziția să poată bloca măcar o modificare.
Singurul lucru obținut de USR și PNL a fost ca proiectul să fie dezbătut articol cu articol în plen, dar chiar și așa, pentru fiecare amendament a fost nevoie de mai puțin de un minut, în medie.
Au fost adoptate toate modificările votate la Senat, cărora li s-au mai adăugat câteva prevederi la fel de controversate, printre care:
- procurorii nu vor mai putea declara apel împotriva unei sentințe în primă instanță dacă nu are probe noi
- absenţa nejustificată a avocatului nu poate să atragă consecinţe juridice în privinţa inculpatului
- în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate
- recursul în casaţie în favoarea inculpatului poate fi declarat oricând
Modificările vor îngreuna anchetele și unele prevederi votate vor permite chiar schimbarea unor sentințe definitive.
PNL și USR au anunțat că vor contesta modificările adoptate luni la Curtea Constituțională.
Înaintea votului, președintele Comisiei parlamentare speciale, Florin Iordache, declara:
“Noi chiar ne-am dorit să punem capăt abuzurilor. Vrem să aducem România pe un drum normal. Vă rog să ignorați sarcina și ordinul de partid și să votați fiecare așa cum credeți. “
