Codurile Penale au fost modificate: nimic pentru protejarea victimelor, totul în favoarea suspecților și inculpaților. Cine și cum a votat

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală. Proiectele pleacă la promulgare, dar opoziția a anunțat deja că le va ataca la CCR.

Toate modificările acestor două legi, ce definesc politica penală a unui stat, sunt în favoarea suspecților, inculpaților și condamnaților, nici una nu are ca obiect protejarea victimelor sau apărarea intereselor acestora și a intereselor statului.

Proiectul legislativ pentru modificarea Codului de procedură penală a fost adoptat cu 181 de voturi „pentru”, 83 „împotrivă” și o abținere, iar cel pentru Codul Penal a fost adoptat cu 180 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” și două abțineri.

(Citiți și: ”Problema din Justiție și negocierile la aderare: cum au garantat Germania, Franța și Austria caracterul ireversibil al legislației de independență a sistemului judiciar”)

Pentru a trece codurile, PSD avea nevoie de 165 de voturi pentru.

Printre politicienii ajutați de modificările votate miercuri se numără liderul PSD, Liviu Dragnea, care are o condamnare de trei ani și șase luni, pe fond, în Dosarul angajărilor fictive din Teleorman, dosar în care ar putea inetrveni prescripția faptelor dacă procesul nu se încheie curând.

Cele mai controversate amendamente aduse de coaliția PSD – ALDE:

• reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor – termenele pentru răspunderea penală  răspunderii penale vor fi: 1) de 8 ani, faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 2) de 6 ani, în loc de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani
• este dezincriminată neglijența în serviciu
• favorizarea infarctorului nu mai este infracțiune atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative
• modificarea art.290 limitează la un an denunțul mituitorului, pentru ca acesta să nu mai fie pedepsit (Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia). La fel și în cazul cumpărării de influență.

Cine și cum a votat:

• Coaliția de guvernare (PSD și ALDE) – 158 de deputați, au fost prezenți 18 din 19 membri ALDE și 138 de la PSD, toți au votat pentru.
• Opoziția (USR, PNL, PMP, Pro România și doi neafiliați) are 132 de deputați.
• PNL  – 45 prezenți, toți au votat împotrivă
• USR- 27 de deputați, toți prezenți și toți au votat împotrivă
• PMP – au votat 8 deputați, unul pentru și șapte împotrivă
• UDMR – are 21 deputați, au fost prezenți 13, toți pentru
• Minorități – au 17 deputați, prezenți 11: opt au votat pentru, doi – contra și unul s-a abținut.

LISTA nominală – cum a votat fiecare deputat în parte poate fi văzută AICI-LINK. 

Dezbaterea a fost aprinsă, mai mulți membri ai opoziției atrăgând atenția asupra efectelor ce vor fi suportate din cauza acestor prevederi introduse pentru a scăpa politicienii de responsabilitatea penală pentru fapte de corupție.

Deputatul USR Stelian Ion a explicat cum vor scapă pedofilii și violatorii prin noile modificări aduse codurilor penale, replica președintelui d eședință, Florin Iordache fiind: „Asta este! (…) Avem răbdare, avem valoare.”

În opinia deputatului Stelian Ion, România riscă și un infringement din cauza acestor modificări.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a făcut apel către parlamentari pentru a respinge modificările la Codurile penale, considerând că acestea „favorizează corupţii în acte publice”.

Ce poate urma:

• legile pot fi contestate la CCR de președintele Klaus Iohannis și partidele din Opoziție
• șeful statului poate înapoia la Parlament legile, caz în care se va pune pune din nou problema majorității coaliției

Adoptarea celor două proiecte are loc în prima zi a vizitei unei delegați de experți ai Comisiei de la Veneția, cea care s-a opus modificărilor propuse pentru coduri și a recomandat rediscutarea tuturor amendamentelor.

Principalele referiri și recomandări adresate de Comisie parlamentarilor referitor la modificarea codurilor penale:

• să reevalueze modificarea per total a acestei legi, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ;
• să modifice substanțial regulile privind comunicarea legate de anchete în curs (art. 4); începerea urmăririi penale (art. 305); limitarea probelor și imposibilitatea folosirii unor anumite tipuri de probe (articolele 139, 143, 153 și 168); dreptul de a fi informat și de a participa la toate acțiunile procurorilor (art. 83 și 92);
• Modificările propuse în Codul la articolul 297, privind abuzul în serviciu par să creeze, fără o justificare convingătoare, premisele dezincriminării de facto a acestei infracțiuni, ceea ce va îngreuna și va face chiar imposibilă anchetarea și condamnarea pentru astfel de infracțiuni. Aceasta este în contradicție atât cu obligațiile internaționale ale României privind anticorupție și cu eforturile țării în această direcție, cât și cu principiile statului de drept.
• Să modifice prevederile privind infracțiunile de corupție, în special mita (art. 290) – opinia subliniază că amendamentul ar descuraja pe cei care au dat mită să coopereze cu procurorii, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă (art. 291 şi 292), delapidarea (295)şi abuzul în serviciu (art. 297);
• Să modifice unele prevederi cu un impact mai general, precum prescripția faptelor (art. 154-155) – potrivit opiniei, există riscul ridicat ca unele cauze complexe să fie prescrise înainte ca procesul să se încheie, mărturia mincinoasă (art. 273) şi compromiterea intereselor justiției (art. 277);
• Să amendeze propunerile vizând confiscarea extinsă (art. 112^1) şi definiția funcționarului public (art. 175), pedepsele accesorii (art 65) pentru a le aduce în linie cu obligațiile internaționale ale ţării.