După confirmarea venită din partea specialiștilor FMI, hai să recapitulăm situația care ar rezulta din aplicarea integrală a noului Cod Fiscal cu începere de la 1 ianuarie 2016.
Estimarea unor reduceri de 2,2% din PIB la venituri e aproape identică cu cea a BNR de 2,3% și ne-ar trimite sub pragul de 30% venituri la bugetul general consolidat al statului, în condițiile în care media UE28 este 45,3% din PIB.
Altminteri, se vorbește mult și cu ochii ațintiți spre camerele de luat vederi, nu spre cifrele despre care se face discuția. Dacă acestea nu se încadrează în limitele normale, boala este certă iar probabilitatea unui accident crește exponențial. În economie este la fel ca și în cazul unui organism ce trebuie să aibă între anumite limite obligatorii valori privind tensiunea, pulsul, glicemia, lipidemia etc.
Cine a leșinat măcar odată din varii motive depistate la analizele medicale și rezolvate apoi cu rețete costisitoare ar trebui să se orienteze rapid în discuția privind semnalele cu caracter preventiv, indiferent de entitatea care le emite.
Mai ales după episodul 2008-2009, care a arătat ce se întâmplă atunci când puterea de cumpărare o ia razna, pe fondul reducerii încasărilor bugetare.
În termeni japonezi, aplicarea simultană a măsurilor de mai sus, cu efect total de -3,6% din PIB la nivelul bugetului general consolidat echivalează cu un hara-kiri sec. Adică fără beneficiul de a avea pe cineva să ne taie capul pentru a nu ne mai chinui. Cap care a uitat cum am adus deja cota medie de TVA la 19%, medie între 24% standard și 9% la alimente .
Din datele prezentate, rezultă clar că reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% nu se poate face simultan cu majorarea salariilor în sectorul bugetar. Dealtfel, ar fi vorba despre dublarea efectului pe puterea de cumpărare, întrucât și salariații bugetari ar beneficia de diminuarea TVA (teoretic cu efect de 4,2% diminuare a prețului la produsele și serviciile vizate) pe lângă indexarea veniturilor .
Soluția simplă este adoptarea în forma deja trecută prin Parlament dar prorogarea (amânarea) primelor trei măsuri din cele șase prezentate de Guvern. Efectul pozitiv ar fi de aproape două puncte procentuale din PIB iar aplicarea celor trei măsuri se va putea face din 2017 dacă se va constata un excedent bugetar primar ( înainte de luarea în considerare a obligațiilor de plată derivate din datoria publică) în 2016.
Altminteri, înseamnă că temerile exprimate de reprezentanții FMI și avertismentele date de BNR se vor fi dovedit a fi corecte iar execuția bugetară pe lunile de dinaintea alegerilor parlamentare de anul viitor ne va da răspunsul la ce nu e bine să alegem (chiar dacă, pentru moment, nu se întrevede nici o alternativă).
Atenție, însă, chiar și cu aplicarea relaxării fiscale în varianta ”ultralight” propusă mai sus, situația riscă să se deterioreze. Motivul este simplu. Dată fiind structura salariaților din România, cu una din patru persoane în sectorul bugetar și cu statul în poziția de market-maker ( ”făcător de piață” tradus literal), ne putem trezi cu majorări salariale generalizate și în sectorul privat, mult peste capacitatea de creștere a productivității muncii.
CASETA :
Art. 2 din legea 182/2014 :
(2) Plafonul cheltuielilor de personal al bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 6,8% in anul 2015 și de 6,6% in anul 2016.
Acest dezechilibru se conturează pe sistemul dorințelor și cerințelor după nevoi, independent de analiza temeinică a posibilităților și încadrarea în legea existentă. Nu au trecut decât șase ani de când România a ajuns la 9% din PIB la acest indicator-cheie, după care a fost nevoie de reducerea drastică a veniturilor. Cum rămâne cu păstrarea plafonului de șapte procente din PIB pentru salariile bugetarilor, aflat în scădere deja programată spre 6,6% din PIB nu ne-a explicat nimeni.
Un răspuns
Nu inteleg de ce noi „romanii” nu suntem in stare sa ne asumam si riscul de a gresi. Ne tot uitam la drobul de sare si nu suntem capabili sa-l mutam din loc sau sa aruncam putina apa peste el pentru al inmuia.De ce trebuie sa tot credem ca cei de la FMI sunt mai destepti ca noi?Suntem chiar atat de prosti sa nu observam ca FMI nu are nici un rezultat notabil in activitatea sa ? De ce nu vrem sa vedem ca FMI imprumuta doar pentru a salva bancile in caz de…?De unde teama de 3,6 din PIB si de datoria publica(Germania are circa 80% datoria publica din PIB) in timp ce Romania are doar cca 38% din PIB.Suntem chiar prosti sau am ramas doar contabili(toata stima ptr.calculele care le fac ,dar atat)?O tara si o economie nu inseamna doar calcule abstracte.O tara si o economie sunt formate in primul rand din oameni si faptele lor.Stand tot timpul in genunchi si asteptand sa ni se spuna ce si cum sa facem vom distruge tara numita Romania si vom face sa dispara poporul roman.Nu considerati oamenii imbecili ab initio si hoti la drumul mare (ca FMI de ex.).Lasati romanii sa respire mai usor si nu va fi cel care declanseaza criza economica.Crizele sunt declansate de niste neoameni(ca sa fiu elegant in exprimare)in interesul propriu.Pentru cine gandeste un pic a observat cum americanii au rezolvat jumatate din datoria catre China prin provocarea crizei de la bursa !!!! Dar cum eu sunt un taran dobitoc las „desteptii” Romaniei sa rezolve problema deficitului….intelectual,pentru ca cel bugetar nu va fi .Sa auzim de bine pentru ca oricum unii ne tot asculta !!