Laura Codruța Kovesi a explicat miercuri seara, la Digi24, consecințele pe care le va avea decizia CCR privind neconstituționalitatea inetrceptărilor făcute de SRI în dosare penale. Ea a declarat că decizia CCR poate fi un moment greu pentru DNA. Dar, a explicat procurorul – șef al DNA:”Suntem o instituţie puternică şi serioasă, care trece prin impasuri în fiecare zi (…) Da, e un moment greu, dar o să facem faţă. Poate mai încet, pentru o perioadă, dar o să continuăm. Noi suntem DNA şi nu ne lăsăm.”
Despre problema tehnică
- Motivarea deciziei CCR ne creează o reală problemă privind infrastructura. Am făcut o evaluare şi am început să ne pregătim.
- Procurorii, până acum, puteau apela la organele de poliţie sau la altele specializate ale statului, la care DNA a apelat – SRI, DIPI; Direcţia Operaţiuni Speciale. Conform legii, acum, singurele structuri din parchetele din România care pot deţine aparaturi de interceptare sunt DNA și DIICOT.
- Toate parchetele ar trebui să deţină această posibilitate de a deţine aparatură tehnică.
- Din momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei CCR, nu vom putea apela la sprijinul tehnic al niciunei insituţii cum e, spre exemplu, SRI, cu excepţia acelor structuri care au în componenţă poliţişti de poliţie judiciară.
- 24 de oameni, câți are Serviciul tehnic al DNA, nu puteau asigura toate activitățile de supraveghere tehnică. Anul trecut am avut 11.000 de dosare, nu în toate folosim interceptări, a fost necesar să folosim resursele altor instituţii. Nu vom mai putea folosi resursa umană a altor instituţii, ofiţerii serviciilor de informaţii nu vor mai putea fi folosiţi.
- CCR nu exclude folosirea infrastructurii care a fost folosită în ultimii 20 de ani
- Evaluarea pe care am făcut-o, că avem nevoie de 130 de poliţişti şi 10 milioane de euro, e preliminară, raportată strict la posibilitatea de a folosi această infrastructură a SRI, care există şi pe care o putem folosi dacă va fi prevăzut într-o dispoziţie legală.
CCR ridică trei probleme, în Decizie:
- trebuie să existe o lege referitor la cine poate pune în executare aceste măsuri şi ce poate face cel care le pune în executare
- a doua exceptează posibilitatea de a apela la sprijinul tehnic al altor instituţii decât cele care au poliţişti şi procurori
- efectele asupra cauzelor definitiv judecate
În provinţa dosarelor aflate pe rol – CCR face o menţiune că la dosarele aflate în curs de soluţionare, deciziile CCR se aplică doar pentru viitor. Există principiul legii penale mai favorabile. Or, administrarea probelor se face conform codului de procedură penală, deci nu putem invoca o lege penală mai favorabilă în cadrul normelor de procedură penală.
La momentul administrării acestor probe, DNA a respectat legea. Faptul că o anumită probă a fost administrată conform legii şi ulterior a apărut o decizie CCR nu ar trebui să aibă efecte asupra probelor administrate corect legal.
Paragraful 52, care poate genera interpretări:
„Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată [a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]. În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I. [a se vedea Decizia nr.508 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.843 din 19 noiembrie 2014 (par.26), decizie nr. 585 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.921 din 18 decembrie 2014 (par.14) şi Decizia nr.740 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.129 din 19 februarie 2015 (par.14)]”.
Ar putea scăpa unii acuzați, condamnați?
- Nu pot comenta probele, nu mă pot substitui judecătorului pentru că soluţiile vor fi date de judecători, nu pot presupune ce vor face.
- Ce pot spune sigur e că anumite persoane implicate în dosare au invocat această excepţie, e vorba de cauze pe fond, în apel, în cameră preliminară. Orice aş spune ar însemna să comentez o acuzaţie în curs.
- Excepţiile au fost invocate începând cu 16 februarie. Sunt persoane care au invocat această excepţie şi, probabil, după publicarea deciziei în MO vor mai fi şi altele. Sunt deja aceste excepţii invocate, nu pot spune ce vor face judecătorii, vor verifica cum s-a respectat legea şi vor lua o decizie.
- În dosarele DNA nu ne bazăm numai pe interceptări, sunt foarte multe dosare în care nu s-au administrat aceste mijloace de probă.
- Foarte multe sunt cazuri mari în care nu s-au administrat astfel de probe, – cum e cazul ANRP. Multe probe sunt bazate pe declaraţii de martori, expertize. Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări şi sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt şi dosare la care am apelat la alte instituţii, dar nu avem dosare in care să ne bazăm doar pe interceptări.
Nu va intra în politică
- Mi-am dat acordul doamnei ministru pentru un nou mandat în fruntea DNA. Cea mai importantă realizare pe care am facut- o ca sef al DNA a fost ca am construit si consolidat o echipă de procurori profesionişti, activi.
- Nu am avut niciodată planuri să intru în politică. Planul meu nu e să candidez pentru functia de presedinte al României.
- Nu voi candida nici pentru un mandat de senator sau de deputat.
- Sunt într-un domeniu care-mi place, în care ştiu să-mi fac treaba.
- Indiferent dacă voi fi numită pentru un nou mandat sau nu, planul meu de carieră vizează sistemul juridic, nu sistemul politic.
