Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a primit sarcina să analizeze o soluţie juridică prin care persoanele care au depus cereri de retrocedare în natură a imobilelor care fuseseră naţionalizate de comunişti să-şi poată primi proprietăţile în natură, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, după şedinţa coaliţiei de guvernare.
Propunerea, făcută de UDMR în şedinţa de coaliţie, mai prevede şi instituirea unui termen de 15 zile în care să poată fi depuse noi cereri de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate, solicitări care, de asemenea, vor putea conduce la restituirea în natură a imobilelor respective.
„Am propus să dăm un termen foarte scurt – 15 zile – ca persoanele care nu au depus până acum cereri să mai poată depune, şi atunci să fie o echitate pentru toată lumea. (…) Ministrul Justiţiei a primit sarcina să analizeze această soluţie juridică”, a declarat Borbely.
Potrivit acestuia, probabil săptămâna viitoare liderii politici vor lua o decizie în acest sens, iar Guvernul va trimite la Parlament proiectul de lege privind despăgubirea proprietarilor de drept ai caselor naţionalizate.
În şedinţa coaliţiei, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a subliniat, însă, că România a primit acest „dead-line foarte scurt, până pe 15 iulie” din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), pentru rezolvarea problemei caselor naţionalizate, iar Guvernul trebuie să ia o decizie până atunci, a mai relatat deputatul UDMR.
În context, UDMR se opune unei formule legislative în care persoanele care au depus cereri de restituire, tergiversate însă în procedurile instituţionale, să nu mai primească decât 15% din valoarea bunurilor revendicate întemeiat. „Noi nu suntem de acord ca de pe o zi pe alta să li se spună celor care au depus documentaţie, dar comisia nu a catadicsit să dea verdict, să li se spună că primesc până la 15% din valoare”, a subliniat Laszlo Borbely.
Nici Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară nu este de acord cu eliminarea posibilităţii de restituire în natură a imobilelor naţionalizate. „Noi am spus că nu suntem de acord, pentru că nu vedem să fie o lege echitabilă cu toată lumea. În Parlament, legea aflată în dezbatere nu o sprijinim în forma actuală”, a declarat, pentru AGERPRES, după şedinţa de coaliţie, Adrian Merka, deputat al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România.
El a arătat că, odată ajuns în Legislativ, proiectul de lege va fi supus amendamentelor parlamentarilor.
În schimb, PDL, principalul partid de guvernare, lasă proiectul de lege în responsabilitatea Guvernului Ungureanu.
”Guvernul ar urma să analizeze proiectul şi după aceea să fie trimis spre aprobare Parlamentului. Urmează ca săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare să fie discutat, după care decizia va aparţine Parlamentului. Subiectul acesta se discută de peste şase luni în coaliţie, deci nu e un subiect care să fie uşor şi de aceea el va mai avea şi multe alte discuţii în Parlament. Sper ca şi opoziţia să iasă şi să aducă contribuţia necesară acestei probleme care ţine de România, nu doar de coaliţie. Potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, până în 15 iulie proiectul să fie adoptat de către Parlamentul României”, a declarat preşedintele PDL, Emil Boc.
Proprietarii de imobile deposedaţi în mod abuziv în perioada comunistă vor primi o despăgubire egală cu maxim 15% din valoarea reală a bunului respectiv, potrivit unui proiect de lege care s-a aflat, miercurea trecută, în primă lectură, pe masa şedinţei de guvern.
Este vorba de proiectul de lege privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele luate abuziv în perioada regimului comunist. „S-a eliminat măsura reparatorie a restituirii în natură a imobilelor solicitate sau compensarea cu alte bunuri sau servicii sau restituirea pe alt amplasament, singura măsură reparatorie constă în acordarea de despăgubiri stabilite potrivit prezentei legi. (…) Despăgubirile se vor acorda în limita unui procent de 15% din valoarea reală a bunului şi eşalonarea plăţilor despăgubirilor pe o perioadă de de 10-12 ani”, a declarat, la finalul şedinţei, preşedintele ANRP, Dorina Danielescu.
Urmărește-ne pe Google News
