Parlamentul European urmează să decidă din nou, miercuri, asupra proiectului de directivă europeană privind drepturile de autor pe piața unică digitală.
Taberele pro și contra încearcă pe ultima sută de metri să încline rezultatul votului în favoarea lor.
Propunerea de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală îşi propune înnoirea prevederilor europene în materie, vechi de aproape 20 de ani, într-o epocă dominată de giganți precum Google și Facebook.
Proiectul a mai fost supus votului PE în iulie a.c., după aproape doi ani de dezbateri publice, dar nu a fost aprobat în versiunea de atunci.
Cele mai controversate probleme sunt cele care opun marile companii și adepţii aşa numitei „libertăţi online”, celor care apără dreptul creatorilor de valoare de a fi recompensaţi pentru munca lor:
- Odată aprobată în forma actuală, directiva ar institui aşa numita „taxă pe link”, cerând companiilor de internet să plătească atunci când preiau fragmente din diferite creaţii, chiar şi sub forma unor rezultate de căutare de tip Google, sau a distribuirilor de tip Facebook
- Totodată, responsabilitatea publicării de către terţi a unui material purtător de drepturi de autor ar reveni platformelor de distribuție online (tip Facebook sau Youtube) şi nu utilizatorii lor.
Argumente pro directivă
- Marile platforme online profită financiar și ca branduri, în dauna creatorilor de conţinut, prin prin modul actual de funcționare și prin modul de raportare faţă de utilizatori, respectiv de conținut.
- Practicile comerciale ale platormelor online devin piedici în dezvoltarea noilor artiști.
- Directiva ar stopa utilizarea creațiilor de către utilizatorii platformelor, dacă autorii nu vor beneficia de distribuţie.
Dintre poziţiile oficiale româneşti în favoarea directivei se remarcă cele ale unor asociaţii şi organizaţii ale artiştilor români, printre care şi regizorul Cristian Mungiu, şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul muzical UCMR-ADA, partener al mișcării Europa pentru Creatori.
Potrivit unui sondaj realizat de Harris Interactive și promovat în România prin Links Associates, 91% dintre cei 800 de românii care au răspuns s-au declarat de acord cu adoptarea unor reguli care să garanteze protecția și remunerarea cretorilor.
84% dintre respondenți au mai spus că platformele online ar trebui să remunereze organizațiile media pentru refolosirea conținutului acestuia .
Alianța Europeană a Agențiilor de Presă a cerut adoptarea directivei, pentru că giganții internaționali ai internetului ar folosi materialele de presă pentru a atrage cât mai multi bani din publicitate, reducând astfel veniturile presei.
Peste 150 de scenariști și regizori au cerut adoptarea celei mai recente versiun a directivei. Gruparea Europeană a Societăților de Autori și Compozitori sprijină directiva. Dintre numele sonore se remarcă Paul McCartney.
Argumente contra
Giganții internetului, companiile online şi diferite asociaţii invocă principiul libertății, care a stat la baza ideii acestuia. În plus:
- Directiva ar determina platformele digitale să introducă filtre foarte severe, care ar deveni instrumente de cenzură și ar sufoca creativitatea utilizatorilor
- Cenzura ar urma să afecteze toate formatele – de la clipuri pe Youtube la simple GIF-uri sau meme-uri de Facebook.
- Directiva ar putea duce chiar la închiderea unor platforme clădite de utilizatori, precum enciclopedia online Wikipedia.
- S-ar ajunge la un așa zis supracontrol al Internetului, mai ales că filtrele automat izate pentru a opera continuu, nu ar putea face diferența între persoane private și persoane juridice şi ar face erori majore.
- Reglementările ar mări costurile platformelor.
Figuri legendare ale internetului precum creatorul conceptului, Tim Berners-Lee, sau fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales , au avertizat asupra amenințărilor pe care le ridică proiectul legislativ în privința libertății Internetului și chiar a democrației.
Europarlamentarii români au votat în favoarea variantei de directivă pusă în discuție în iulie, în proporție de circa 77%, dar votul majoritar a fost împotriva, ceea ce a însemnat continuarea dezbaterilor, care s-ar putea solda cu un nou vot miercuri.
Dintre adversarii din România ai Directivei se remarcă trei organizații neguvernamentale – Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), APADOR-CH și ActiveWatch.
Urmărește-ne pe Google News
