joi

1 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 decembrie, 2018

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe locul I în Clasamentul realizat de asociația Ad Astra, a cercetătorilor români.

Pe locul al doilea se situează Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București, cu 11 puncte, la distanță de trei puncte față de prima clasată.

Primele patru instituții sunt aceleași ca și la cele două ediții anterioare (2017 și 2016), dar a urcat două locuri Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj, depășind atât Universitatea de Medicină Carol Davila București, cât și Universitatea de Vest Timișoara:


CLasamentul a fost realizat de experţi independenţi, pe baza datelor disponibile pe site-urile rankingurilor internaționale ale universităților la data de 23 noiembrie 2018, şi sprijinit de Ad Astra.

În România există 54 de universități publice, dintre care 47 civile şi 7 militare, și aproximativ 47 de universități private, dintre care 38 acreditate şi 9 autorizate provizoriu.

Scopul clasamentului universitar este să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților și care este impactul lor relativ în aria academică internațională, prin punctajul obținut în metaranking.


Recomandările pe care autorii raportului le adresează ministerelor de specialitate – educație și cercetare:

  • (1) Organizarea universităților românești în locale, regionale și naționale, în funcție de (a) misiunea asumată, (b) de mărime și (c) de performanța în rankingurile internaționale. O astfel de diferențiere este sugerată și potrivește realitatea reliefată de toate rankingurile naționale (metarankingul universitar) și internaționale și, bine gândită și implementată, ar fi în beneficiul tuturor actorilor implicați.
  • (2) Elaborarea de programe de susținere a universităților pe categoriile menționate mai sus. De asemenea, este necesară o regândire la legislației, care să favorizeze implementarea categoriilor menționate mai sus. Spre exemplu, universitățile naționale au nevoie de eficientizarea procesului de angajare (ex. head hunting), de susținerea cercetării prin filă de buget și de simplificarea derulării activităților administrative pe granturi, iar cele locale/regionale de clarificarea mecanismelor prin care pot fi susținute mai bine de autoritățile locale.

Autorii clasamentului universităţilor sunt: Daniel David (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB), Ovidiu Andronesi (Universitatea Harvard), Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din ClujNapoca), Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov), Bogdan Florian (Școala Națională de Studiie Politice și Administrative/SNSPA), Silviu Matu (UBB), Adrian Miroiu (SNSPA), Anca Prisăcariu (Waikato Institute of Technology) și Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: