Clasamentul economiei circulare UE 28: Cei 7 indicatori și extremele lor. România produce cea mai mica cantitate de deșeuri menajere din UE, în Olanda se face cea mai mare risipă alimentară

O privire asupra modului în care statele  încearcă să atingă țintele europene în materie de reciclare și de reducere a cantităților de deșeuri produse scoate în evidență neașteptați ”premianți” și ”corigenți”.

Polonia și Cehia ocupă locuri fruntașe într-o ierarhie a economiilor circulare realizată de Politico, în vreme ce statele ”verzi” din nordul continentului par să fi rămas semnificativ în urmă.

Sunt deja ani decând Bruxelles-ul vehiculează ideea economiei circulare, iar în ianuarie 2018, pentru a înțelege exact cum se descurcă statele membre în acest domeniu, Comisia Europeană a publicat indicatori în baza cărora să poată determina gradul de economie circulară.

În teorie, în economia circulară produsele sunt utilizate cât de mult se poate, iar atunci când trebuie înlocuite cele vechi sunt reciclate și materialele sunt reutilizate. În consecință, indicatorii Comisiei vizează fiecare etapă a consumului și post-consumului.

Politico a analizat datele a 7 dintre indicatorii stabiliți de către Comisie, date în baza cărora a rezultat o ierarhie în interiorul UE 28. Pentru fiecare indicator a fost stabilită o ierarhie de la 1 la 28, indexul final fiind calculat prin media aritmetică a celor 7 componente.

Rezultatul este descris de graficul de mai jos:

În general, statele cu cele mai bune scoruri ale economiei circulare- respectiv Germania, Marea Britanie și Franța- dețin cele mai robuste sisteme europene de reciclare și un grad înalt de inovare în sectoare ale economiei circulare.

O precizare importantă: statele aflate în fruntea listei nu sunt neapărat cele mai ”verzi”. Asta se datorează în parte faptului că practicile de reducere a impactului asupra sănătății sau a mediului nu contribuie neapărat la circularitate în economie.

De exemplu, arderea gunoaielor pentru producerea de energie, o practică relativ comună în statele din Nord, au un impact pozitiv asupra mediului dar nu contribuie cu nimic la reciclare sau la reutilizare, deci nu ajută statul respectiv să urce în ierarhia europeană.

Un alt factor care reduce performanța în statele din Vest și Nord o reprezintă tendința de a produce mult gunoi și/sau risipă alimentară.

Detalii ale celor 7 indicatori pentru fiecare stat în tabelul de mai jos:

Extremele celor 7 indicatori sunt:

• Cantitate de deșeuri menajere: cel mai mult (777 kg/an/persoană) produce Danemarca, cel mai puțin România (261 kg/an/persoană)
• Risipă alimentară: cel mai mult se aruncă în Olanda (541 kg/persoană/an), cel mai puțin în Slovenia (72 kg/persoană/an)
• Rată de reciclare municipală: cel mai mult în Germania (66%), cel mai puțin în Malta (7%)
• Procent de materiale reciclabile în bunuri noi vândute: cel mai mare este în Slovenia (0,41%), cel mai mic în Finlanda (0,06%)
• Rata de reutilizare a materialelor: cea mai mare este în Italia (19%), cea mai mică în Grecia (1%)
• Patente în domeniul economiei circulare: cele mai multe înregistrate în Germania (1260), cele mai puține în Malta (1)
• Investiții în sectoare ale economiei circulare: cele mai mari în Germania (28,7 milioane euro), cele mai mici în Cipru (0,1 milioane euro)

Toate datele sunt furnizate de Eurostat, cu excenția estimărilor cu privire la risipa alimentară, care sunt conținute de un raport al Parlamentului European.

Comerțul cu materie primă reciclabilă include atât importuri cât și exporturi, în interiorul cât și în exteriorul UE.