Evoluţia favorabilă a indicatorilor pieţei de insolvenţă din ultimi 10 ani denotă un anumit grad de maturizare a acesteia și a antreprenoriatului din România, potrivit unui studiu lansat, marţi, de CITR, lider al pieţei de insolvenţă din România.
Numărul insolvenţelor noi s-a redus la jumătate faţă de 2008 (8.300 – estimare 2018, faţă de 16,499 în 2008), iar rata insolvențelor faţă de numărul companiilor din România (0,99%) este comparabilă cu cea din ţări cu o reputaţie mai bună a mediului de afaceri.
„Piața de insolvență din România este una matură din punctul de vedere al companiilor intrate anual în insolvență în raport cu numărul total de companii”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, CEO al CITR, cu ocazia prezentării studiului „10 ani de insolvenţă în România”.
Rata insolvenţelor din România este comparabilă cu cea a Marii Britanii (0,93%), a Finlandei (0,94%), a Suediei (0,96%), sau a Cehiei (1,06%) şi inferioară cu cea a Franței (1,78%) sauUngariei (6,68%).
Totodată, în perioada 2016-2018, numărul de companii intrate anual în insolvență s-a stabilizat la valori de 8.300 – 8.600.
S-a stabilizat și numărul companiilor de impact pentru economie (cu active care depășesc 1 milion de euro) care intră în insolvență. 20% dintre acestea au intrat anual în portofoliul CITR.
Companiile de impact
Economia românească este însă vulnerabilă, atâta vreme cât „sănătoase” sunt considerate doar jumătate din cele 23.291 de companii cu un impact major în economie, care reprezintau doar 3% din totalul companiilor din România din 2017.
Alte 7.179 companii de impact erau restructurabile, dar celelalte 4.489 erau insolvabile.
„Avem o masă importantă de companii de impact în dificultate, iar băncile au început să manifesteze o prudență crescută în ceea ce privește finanțarea companiilor aflate în insolvență”, spune Vasile Godîncă-Herlea.
Sectoarele care au format „în mod constant topul insolvenței companiilor de impact în 2016-2017 sunt, conform clasificărilor CAEN, industria (cu 48% în 2017), serviciile (cu 17%) și domeniul imobiliar (cu 15%).
„Acestea rămân cele mai expuse și în continuare”, potrivit studiului citat.
Astfel că, directorul CITR consideră „important să ne îndreptăm atenția spre proceduri de pre-insolvență, precum concordatul preventiv și mandatul ad-hoc”, care sunt metode de prevenire a declarăriii insolvenței.
Cele două metode folosesc o parte din cele ale reorganizării din situația insolvenței, dar pe bază de negociere bilaterală , evitându-se declararea insolvenței.
„Am încredere că acestea pot reprezenta soluțiile viitorului pentru companiile în dificultate din România, la fel cum reorganizarea a fost o opțiune de succes în ultimii 10 ani. Însă, pentru a avea eficiență este necesar un cadru legislativ actualizat, raportat la contextul economic din prezent”, a completat directorul CITR.
Reorganizare vs faliment
Un alt argument pentru maturizarea antreprenoriatului în raport cu insolvența este creșterea de cinci ori a reorganizărilor companiilor aflate în insolvenţă faţă de 2008, când insolvenţa era aproape sinonimul falimentului în percepţia antreprenorilor (şi nu numai), în prezent.
Mai mult, „dacă în 2008 insolvența unei companii era cerută preponderent de creditori, astăzi, în 63% din cazuri debitorii sunt cei care solicită procedura, „ceea ce ne arată că din ce în ce mai mulți înțeleg insolvența ca pe o stare de fapt, de altfel exact așa cum și este definită de lege”, spune Vasile Godîncă-Herlea.
CITR a promovat activ opțiunea reorganizării pentru companiile intrate în insolvență, iar portofoliul de reorganizări al CITR a crescut de aproape 22 de ori, în ultimii 10 ani.
41% din proiectele CITR în lucru în 2018 fiind în diferite stadii de reorganizare.
„Dacă la început juriştii erau preponderenţi în structura echipei noastre, acum experţii în managementul crizei şi economiştii sunt mai mulţi”, spune liderul CITR.
De altfel, în aceeaşi ordine de idei a salvării companiei, CITR a înfiinţat şi o entitate de finanţare de tip private equity a companiilor în dificultate financiară, ROCA.
CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani. Are zece birouri din toată țara, și un birou în Cipru. Oferă soluții personalizate prin cei peste 150 de specialiști din echipele pluridisciplinare de caz și „susține antreprenorii în dificultate cu expertiză complexă, dobândită în urma gestionării a peste 950 de proiecte din toate domeniile de business”.
