Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Egipt, Bahrein și Iran au cerut în mod formal să se alăture grupului BRICS în avantpremiera summitului anual ce se va organiza la începutul lunii iunie în Africa de Sud.
În total, 19 țări și-au exprimat intenția de a se alătura organizației formată din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud (BRICS), a declarat Anil Sooklal, amsadorul sud-african în cadrul grupului.
„Unul dintre subiectele de discuție va fi extinderea BRICS și modalitățile în care se va întâmpla acest lucru. (…) 13 țări au cerut oficial să ni se alăture, iar alte șase au făcut cereri informale. Primim cereri de înscriere în fiecare zi”, a declarat oficialul sud-african pentru Bloomberg la începutul acestei săptămâni.
BRICS își va organiza summitul anual la Cape Town în prima săptămână din luna luna iunie. Toți miniștrii de externe din cele cinci state membre și-au confirmat prezența.
BRICS va depăși G7 până în 2028
La începutul acestei luni, Bloomberg a dezvăluit că se așteaptă ca BRICS să depășească în curând grupul cele mai dezvoltate state din lume – G7 în ceea ce privește așteptările de creștere economică.
Conform analizei Bloomberg, în timp ce națiunile G7 și BRICS au contribuit fiecare în mod egal la creșterea economică globală în 2020, performanța blocului condus de națiunile occidentale a scăzut recent. Până în 2028, se preconizează că G7 va mai reprezenta doar 27,8% din economia globală, în timp ce ponderea BRICS va crește la 35%.
O nouă monedă „BRICS”
Estimările au fost publicate la doar câteva săptămâni după ce vicepreședintele Dumei de Stat a Rusiei, Alexander Babakov, a dezvăluit că BRICS lucrează la dezvoltarea unei „noi monede” care va fi prezentată la următorul summit al organizației.
Statele membre BRICS reprezintă peste 40% din populația globului și dețin aproximativ un sfert din PIB-ul mondial.
Interesul națiunilor sudice de a adera la blocul BRICS vine într-un moment în care tot mai multe guverne doresc să găsească o alternativă la dolarul american.
Billetul verde a devenit mai nesigur pentru economiile dolarizate din cauza creșterii ratelor dobânzilor de referință efectuate de Rezerva Federală a SUA (FED) și a utilizării dolarului de către bănci ca pe o armă, prin aplicarea de sancțiuni financiare.
În plus, Occidentul – în special Europa – se confruntă cu o criză energetică cauzată pe de o parte de cauze naturale, precum o secetă pedologică de mare amploare la nivelul UE, lipsei de investiții în domeniul energetic precum și a sancțiunilor care vizează importurile energetice din Rusia.
***
