Economişti şi politicieni, despre „deficitul de 3% trecut în Constituţie” propus de Băsescu

Propunerea lansată deja de preşedintele Traian Băsescu, de a introduce în Constituţie limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, a creat deja discuţii, la trei zile de la enunţarea ei.

”Am cerut deja ca în proiectul pe care îl voi trimite la Parlament să analizăm posibilitatea de a propune şi deficitul maxim de 3% pentru bugetul de stat. Să vedem cum va fi primit de Parlament şi, mai mult decât atât, am cerut specialiştilor deficit de 3%, cu condiţia ca tot deficitul să fie folosit la investiţii, nu la consum”, a spus Traian Băsescu, vineri, după Consiliul European de la Bruxelles.

Primul oficial care l-a contrazis pe Băsescu deschis a fost preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, care fusese propus în această funcţie chiar de şeful statului.

”Dacă ea ar fi prinsă în Constituţie, evident că ar putea opera Curtea Constituţională cu ea, pentru că ar fi foarte simplu: în momentul în care ar constata că Guvernul se îndatorează prea mult, ar declara neconstituţional tot bugetul sau locul în care s-ar adopta această măsură” – a spus Zegrean, întrebat ce crede despre stabilirea prin Constituţie a deficitului maximal.

Măsura este discutată în contextul implementării, la nivel European, a Pactului pentru competitivitate, care vizează în principal evitarea derapajelor economice în Zona Euro, dar şi în ţările aspirante.

În context, Băsescu a susţinut că măsurile de austeritate luate de Guvernul României se regăsesc şi în Pactul pentru competitivitate.

Plafonarea deficitului bugetar la 3% a fost prevăzută încă prin Tratatul UE de la Maastricht, însă a fost flexibilizat ulterior chiar de Germania şi Franţa, principalii centri ai Uniunii.

Între timp, în cadrul măsurilor de consolidare economică, pentru ieşirea din criză, Germania şi-a intensificat demersurile pentru introducerea deficitului maximal de 3% la nivelul ţărilor din Zona Euro.

Momentan, România pare să reuşească menţinerea în exigenţele unei astfel de limitări, în condiţiile în care oricum Acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială prevede ţinte de deficit bugetar de 4,4% în 2011 şi 3% în 2012.

Specialişti şi oameni politici comentează măsura invocată de Băsescu

Daniel Dăianu: „În principiu, sunt de acord cu măsura, dar trebuie prevăzute excepţii”

Fostul ministru al Finanţelor (1997-1998) Daniel Dăianu a decarat, pentru cursdeguvernare.ro, că măsura introducerii deficitului maximal de 3% ar disciplina economia României, însă ar trebui însoţită şi de excepţii bine stabilite, pentru situaţii neprevăzute.

”În principiu, eu sunt de acord că trebuie întărit regimul de disciplinare bugetară a ţărilor în Uniunea Europeană, însă totodată trebuie să prevedem în Constituţie şi cazuri excepţionale şi să le enunţăm – cataclism natural, criză economică provocată de şocuri externe – şi atunci ce faci, stai impasibil, pentru că îţi interzice Constituţia? O asemenea prevedere, trebuie să fie interpretabilă prin nişte precizări”, a spus Dăianu.

”Viaţa a arătat în România că noi, din păcate, când am avut deficite, ne-am bătut joc de bani. Ce ar trebui să introducem poate în Constituie ar trebui să sune cam aşa: Să nu se permită o depăşire a deficitului bugetar de 3%, dacă acei bani nu merg strict în investiţii”, a continuat el

Daniel Dăianu s-a declarat, însă, mai degrabă reticent, în general, faţă de introducerea de prevederi economice stricte în Constituţie.

” Nu cred că această prevedere constituţională depinde mersul politicii economice în România, pentru că nu poţi să scrii în Constituţie cum trebuie să se construiască politica economică în România. O politică economică nu se poate rezuma la deficit bugetar, înseamnă şi deficit de cont curent, deficite externe, înseamnă mult mai mult. Or să bage în Constituţie acum şi cât o să fie inflaţia?! Este discutabil”, a mai explicat economistul.

Iuliu Winkler (UDMR): „Ne trebuie o Constituţie mai sobră, dar nu se poate modifica înainte de 2012”

Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler apreciază că s-ar impune prevederi economice constituţionale care să disciplineze guvernele şi partidele, mai ales în preajma alegerilor, când apar excese populiste, însă modificarea Legii fundamentale nu poate fi operată înainte de alegerile parlamentare din 2012, în condiţiile actualei configuraţii din Legislativ.

”Putem discuta despre Constituţie, dar nu avem elemente pentru a putea face o modificare  înainte de următoarele alegeri parlamentare, pentru că nu există majoritatea parlamentară care să promoveze modifcarea Constituţiei”, a declarat Winkler.

”Cred că este util să decidem asupra unor elemente de natură economică în Constituţie, fie deficit, fie datorie publică. (…) Derapajele apar din motive politice, în context electoral. Şi atunci, o constituţie care să fie mai sobră şi care să taie din start posibilitatea ca oricare din gurverne sau din partide – stânga, dreapta, nu contează – mie mi se pare un lucru sănătos. Nu se pune problema de a ţinti prin asta intrarea în Zona Euro, ci de a avea o economie mai sobră, mai echilibrată”, a continuat el.

Referitor la recentele măsuri discutate în Ungaria, de introducere a plafonării datoriei publice, prin Constituţie, Winkler consideră riscantă o astfel de măsură.

”Sigur că la datoria externă este foarte riscant, pentru că datoria externă a unui stat nu este numai guvernamentală. Domnul Viktor Orban (premierul Ungariei – n.r.) este ori prea curajos ori prost sfătuit, pentru că în clipa în care spui datorie publică a Ungariei maximum 60%, cum poţi să controlezi toţi operatorii privaţi? Îi poţi influenţa, dar e o chestiune complicată de mecanisme”, a comentat fostul ministru al Comunicaţiilor.

Theordor Stolojan: „Nu ne-ar deranja prea mult o astfel de măsură”

Fostul prim-ministru Theodor Stolojan consideră că limitarea deficitului bugetar la 3% prin Constituţie ar ajuta la evitarea derapajelor economice, însă recunoaşte că dacă ar fi fost în vigoare în momentul în care a izbucnit criza economică, Guvernul ar fi avut probleme, pentru că nu ar fi reuşit să stăpânească deficitul.

”Propunerea a venit în urma porcăriei făcute de Tăriceanu, care în 2007-2008, când economia creştea foarte mult şi el creştea la rândul lui deficitele, în loc să le scadă, să creăm nişte rezerve. Numai dacă am fi avut o asemenea prevedere în Constituţie, în momentul când criza a izbucnit, sigur că ne-ar fi creat probleme. Dar pe de altă parte, dacă înainte de criză am fi avut o asemenea prevedere în Constituţie, ne-ar fi fost mai uşor pentru că nu ar fi fost deficitul atât de mare în 2007 şi 2008”, a explicat Stolojan.

El s-a arătat sceptic cu privire la capacitatea României de a intra în Zona Euro în 2015, însă a subliniat că fără a ne încadra într-un deficit bugetar de maximum 3% nu vom putea adopta moneda unică nici mai târziu.

”România nefiind în zona Euro are datoria să ia toate măsurile ca să îndeplinească criteriile de a trece la euro şi unul dintre criterii este ca deficitul să fie sub 3%. Deci nu ne-ar deranja foarte mult (limitarea deficitului la 3% rin Constituţie – n.r.), ar fi o măsură de a prevede deraierile astea care se tot întâmplă în România. Din păcate, nu cred că România mai e în situaţia de a putea atinge această ţintă (2015 – n.r)”, a mai spus prim-vicepreşedintele PDL.

Varujan Vosganian (PNL): Nu e nevoie să fie trecut în Constituţie, sancţiunile europene sunt suficiente

Fostul ministru liberal al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, consideră că sunt suficiente sancţiunile europene, de declanşare a procedurii de infringement pentru deficit excesiv, prevăzute în legislaţia UE, iar introducerea limitării la 3% în Constituţie este inutilă.

”3% face parte din legislaţia europeană, care prevede prin procedura de deficit excesiv sancţiunile pentru ţările care au deficit mai mare de 3%, este destul”, a spus senatorul liberal.

”Şi dacă mâine Uniunea Europeană decide 2% sau 2,5%? Cum o să pui deficitul bugetar în Constituie? Şi dacă-l încalcă ce se întâmplă? Face o lege separată care să aresteze şi să pedepsească pe miniştrii care încalcă 3% sau Parlamentul? Domnul Băsescu să-şi vadă de treaba lui”, a continuat Varujan Vosganian.

Marius Bota (PSD), vicepreşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe din Senat:

”Trebuie să fie o stupizenie să introduci aşa ceva în Constituţie. Constituţia are alt rol. O lege fundamentală nu are treabă cu legea bugetului anual. Nu are a face una cu alta. Politica monetară pe o perioadă de timp este una, iar principiile de funcţionare ale statului sunt altceva”.

–

Ilie Şerbănescu: E un lucru foarte bun

”E o propunere foarte bună, mai ales pentru o ţară ca România, care nu are disciplina în sânge”, a declarat analistul Economic, fost ministru al Reformei.

–