miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 martie, 2020

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul pentru Inovație în Medicină și RaportuldeGarda.ro

În al treilea scenariu, de risc maxim, vârful potențial va fi atins în intervalul 1 – 20 iunie.

Simularea a fost realizată cu metodologia unui model predictiv de evoluție a epidemiei Covid-19 descris într-un articol științific apărut în revista de specialitate The Lancet, construit pe setul de date colectate în China.

Cele trei posibile evoluții ale epidemiei din România, prezentate de Centrul pentru Inovație în Medicină:

Scenariul ideal:


măsurile de distanțare socială stricte sunt respectate de populație, ceea ce limitează răspândirea infecției, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă. Vârful este estimat în perioda 1-20 mai 2020.

Scenariul mediu:

măsurile de distanțare socială stricte produc efecte în limitarea transmiterii bolii, dar din diverse motive (diferite de la o țară și societate la alta și de la o perioadă la alta) transmiterea virusului este totuși intensă, dar nu depășește capacitatea sistemului de sănătate de a face față. Vârful ar putea fi în perioada 1-20 iulie 2020.

Scenariul de risc maxim:

măsurile de distanțare socială nu dau rezultate și se constată o transmitere accelerată a virusului, cu apariția de cazuri grave, care depășesc capacitatea de reacție a sistemului de sănătate. Potențialul vârf ar putea fi în perioada 1-20 iunie 2020.

Sărbătorile de Paște, scenariul critic

În momentul acesta, toate cazurile de Covid-19, inclusiv cele ușoare, se tratează în spitale. În momentul în care numărul formelor grave crește și se apropie de limita numărului de paturi din din secțiile de Terapie Intensivă sau de cel al numărului total de locuri alocate de spitale pentru acești pacienți, există posibilitatea ca formele ușoare să se trateze acasă, a explicat pentru cursdeguvernare.ro dr. Marius Geantă (foto), președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.


Problema apare atunci când se ajunge la un număr foarte mare de cazuri grave într-un interval foarte scurt, cum s-a întâmplat în China și Italia (care nu s-a apropiat de vârf).

Acest lucru s-ar putea întâmpla de Paște, în funcție de cum evoluează migrația externă (venirile din străinătate), și deplasările interne. Și depinde de modul în care populația va respecta de sărbători regulile de distanțare socială, în pofida obiceiului de a face vizite, de a se întâlni cu multe rude, prieteni etc.

Risc ridicat – în rural și urbanul mic

O situație mai riscantă ar putea exista în mediul rural și în urbanul mic, unde astfel de obiceiuri comportamentale sunt mult mai răspândite și rolul important este jucat de autoritățile locale, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate.

„Dacă izbucnesc focare în mediul rural, unde serviciile de sănătate sunt foarte limitate, va fi o reală problemă. Mesajul important este să respectăm regulile de igienă și să ne limităm la maximum deplasările”, a mai spus Marius Geantă.

Tinerii, asimptomatici și cu transmiteri mai multe

La tineri apar două aspecte importante, a mai explicat pentru cursdeguvernare.ro președintele Centrului pentru Inovație în Medicină: sunt asimptomatici și mai reticenți pe partea de contact epidemiologic, adică mai înclinați să nu spună dacă au fost în Italia ori au avut contact cu persoane confirmate ca fiind infectate cu noul coronavirus.

Măsuri eficiente, conform modelului predictiv de transmitere a COVID19

Pentru a menține transmiterea la cea mai mica valoare posibilă, este important să instituim măsuri de distanțare socială. Aceasta are drept efect limitarea contactului între persoanele infectate și infectante, care sunt însă asimptomatice sau au simptome minore și persoanele neinfectate (mai ales cei vulnerabili, vârstnicii sau persoane cu comorbidități.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Distanțarea socială este principala metodă care, implementată la nivel instituțional și individual, poate limita transmisia virală.

Măsuri eficiente, conform Centrului de Inovație în Medicină:

    1. Instituirea carantinei, obligatorii și voluntare (în spații special amenajate și la domiciliu, în funcție de caz și de situația sistemului sanitar local);
    2. Limitarea întâlnirilor unui număr ridicat de persoane, în spații publice sau private (spectacole, petreceri, etc.). Această măsură are rolul de a limita efectul super-spreader (un număr mic dintre pacienții COVID19, care au capacitatea de a infecta un număr de persoane mult mai mare decât  R0). Această măsură nu scade transmisia din cadrul restrâns, cauzată de contactul îndelungat între persoane (familie, locul de muncă);
    3. Închiderea spațiilor în care au fost înregistrate cazuri (instituții de învățământ sau publice, locuri de muncă);
    4. Izolarea gospodăriilor și orașelor cu un număr ridicat de cazuri (cum a fost cazul în China și în nordul Italiei);
    5. În cazul persoanelor care prezintă simptome: izolarea voluntară la domiciliu și accesarea serviciilor de sănătate prin telefon.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: