luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 aprilie, 2014

Fondul Monetar Internaţional s-a schimbat şi nu mai impune programe de “redresare structurală”, aşa cum impunea statelor sub-dezvoltate în urmă cu două decenii, a afirmat sâmbătă şeful FMI, Christine Lagarde, citată de AFP.

Comentând remarca unui jurnalist din Ghana, care a spus că mulţi concetăţeni ai săi au avut “o fobie” în legătură cu FMI, din cauza condiţiilor dure impuse prin programe derulate în Africa sau America de Sud, şeful FMI a spus: “Reforme structurale? Asta s-a petrecut înaintea mandatului meu, nu ştiu despre ce e vorba. Nu mai procedăm acum în acest fel.”

Declaraţia a fost făcută la Washington, sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă în care şeful FMI a afirmat că programele derulate în prezent conţin doar condiţii agreeate de guvernele care solicită sprijinul financiar, nimic impus de Washington.


“Discutând la modul cel mai responsabil, trebuie să conştientizaţi faptul că am schimbat abordarea de acordare a sprijinului financiar. E vorba de parteneriat. Sigur, în cadrul unui parteneriat pot fi şi situaţii mai delicate pentru că, să recunoaştem, Fondul este solicitat să acorde sprijin atunci când un stat simte că nu poate decide singur anumite lucruri, că are nevoie de susţinere, de finanţare corespunzătoare”, a afirmat Christine Lagarde.

Şeful FMI a precizat că instituţia pe care o conduce oferă statelor interesate inclusiv asistenţă tehnică şi ajutor pentru întărirea capacităţilor de gestionare a economiei.

În ultimii ani, FMI a fost des criticat pentru politicile de austeriate, care constau în special în reducerea cheltuielilor guvernamentale şi creşterea impozitelor, promovate odată cu programele de asistenţă acordate Greciei, Portugaliei şi altor state.

FMI se pregăseşte acum să lanseze un program de asistenţă pentru Ucraina.

Reuters: G20 crede că reforma internă a FMI s-a blocat


“Redresarea stucturală” este un termen care se referă la liberalizare și la reducerea prezenţei statului în economie, prezent în toate acordurile încheiate de FMI în Europa cu toate statele fost comuniste, sau cu statele în curs de dezvoltare din Africa sau America de Sud.

Declaraţiile făcute de Christine Lagarde sunt primite cu rezerve atât de grupul Oxfam, cât şi de liderii celor mai puternice 20 de economii mondiale.

“Programele de austeritate seamănă izbitor cu falimentarele politici de ajustare structural impuse ţărilor sărace în anii 80. Sperăm ca noul discurs al FMI, determinat de numeroasele semnale de inechitate social, să facă uitată teoria redresării structurale. Dar orice limbaj s-ar folosi, există încă presiunea Fondului pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale, care afectează în primul rând populaţia săracă”, declară Nicolas Mombrial, directorul Oxfam din Washington.

Reforma FMI a ajuns în impas iar cele mai importante economii mondiale ar putea să meargă mai departe fără SUA dacă aceasta nu reuşeşte să impună o serie de schimbări până la sfârşitul acestui an, a declarat duminică pentru Reuters, sub protecţia anonimatului, un oficial al G20.

Inabilitatea FMI de a acorda un rol mai important economiilor emergente a părut chestiunea cea mai controversată pentru reprezentanţii celor mai puternice 20 de economii mondiale, care s-au reunit sâmbătă şi duminică la Washington.

Sursa citată de Reuters a spus că în cadrul întâlnirilor s-a discutat despre posibilitatea ca statele în curs de dezvoltare să ceară FMI schimbarea mecanismelor prin care se aprobă ajutoarele de urgenţă şi că majoritatea participanţilor sunt nemulţumiţi de faptul că SUA sunt singurul stat care poate bloca, prin veto, orice decizie a Fondului.

Relaţiile FMI-Europa, istorie recentă

Nici măcar relaţiile FMI cu Europa nu au fost calme întotdeauna, politica Fondului fiind criticată fie de importante organisme  economice, fie de la nivelul Parlamentului European.

Banca Centrală germană, Bundesbank, spunea în octombrie 2012 că Fondul Monetar Internațional a coborât standardele pentru acordarea creditelor și și-a asumat mai multe riscuri de la începutul crizei financiare.

Bundesbank a dat publicităţii un raport în care spunea că 20% dintre creditele actuale acordate de FMI sunt pentru o singură țară, în timp ce alte cinci state primesc 74% dintre împrumuturile majore. Un risc crescut ar putea pune sub semnul întrebării tratamentul acordat contribuțiilor țărilor la rezervele FMI, potrivit Bloomberg.

Atacul asupra FMI a produs consternare la Washington, unde membrii consiliului de administrație, din Asia și America Latină, consideră că FMI a făcut treaba Germaniei, susținând prea mult riscurile, încercând să salveze zona euro.

Un an mai târziu, în 2013, comisarul european pentru justiţie Viviane Reding a cerut ca troica formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să fie dizolvată, relata Euronews.

“Cooptarea FMI în ultimii ani a fost o soluţie de urgenţă. În viitor, noi, europenii, va trebui să fim capabili să ne rezolvăm problemele pe cont propriu”, a adăugat Viviane Reding, care a spus că instituţiile europene s-ar putea descurca şi fără FMI.

De asemenea, Martin Schulz, preşedintele PE, aflat în 2013 într-o vizită în Grecia, a declarat că “Troica a făcut mai mult rău decât bine, în Grecia”.

În anul 2013, an preelectoral pentru alegerile europene, voci oficiale, începând cu președintele Comisiei Europene, Manuel Barrosso, au declarat că politicile de austeritate nu mai sunt o soluție. O poziție uşor diferită a avut Germania, care și-a menținut punctul de vedere, vorbind nu de austeritate, ci de consolidare fiscală.

După declaraţiile comisarului Reding, în luna noiembrie 2013, europarlamentarii au demarat o anchetă privind impactul avut de politicile Troica (FMI-CE-BM) asupra economiilor şi societăţilor din statele membre care au beneficiat de bailouturi.

O parte din europarlamentari au acuzat Troica, formată din Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) că programele sale de ajustare economică au fost ineficiente deoarece s-au bazat pe prognoze eronate.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: