China este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din ultimele două decenii, cu un avans mediu anual al Venitului Național Brut de peste 13%. China se află într-un loc interesant în peisajul datoriei externe internaționale.
Pe de o parte, este caracterizat ca fiind cel mai mare creditor bilateral al țărilor cu venituri mici și mijlocii (ȚVMM) dar, pe de altă parte, este și cel mai mare debitor al aceluiaș grup de țări. China a primit aproximativ 40% din totalul intrărilor financiare nete către ȚVMM din 2012 până în 2022. Totalul fluxurilor financiare nete de la creditorii externi către China în această perioadă s-a ridicat la 4 trilioane USD, cu 32% din această sumă ca fluxuri generatoare de datorii, iar restul de 68% ca intrări de capitaluri proprii constând în acțiuni de portofoliu și investiții străine directe.
Pe de altă parte, China a devenit cel mai mare creditor al ȚVMM, datoria externă combinată publică și garantată public a grupului față de China ridicându-se la 180 de miliarde de dolari în 2022. O proporție mai mare din această datorie a mers către proiecte mari de infrastructură și exploatarea de materii prime din țările africane, regiunea reprezentând 44% din datoria totală a ȚVMM față de China.
În plus, în regiunea Asia de Sud, expunerea față de China a crescut de aproximativ șapte ori de la 6,4 miliarde de dolari în 2012 la 42,9 miliarde de dolari în 2022, doar Pakistanul reprezentând două treimi din această creștere. Potrivit raportului Băncii Mondiale, împrumuturile majore ale Chinei sunt direcționate către trei obiective majore: țările producătoare de petrol, țările bogate în minereuri din Africa Subsahariană și țările vecine asociate cu Belt and Road Initiative a Chinei.
Notă – Datoriile externe prezentate în această vizualizare se concentrează numai pe datoria externă directă și nu include titluri de creanță tranzacționate public, lichide, cum ar fi obligațiunile. În plus, este de remarcat că datele Băncii Mondiale exclud unele țări cu probleme de raportare sau de acuratețe a datelor, cum ar fi Venezuela.
Acest set de date evidențiază Pakistan și Angola ca având cele mai mari datorii față de China, cu mult peste celelate țări. Ambele țări au luat împrumuturi de miliarde de la China pentru diverse proiecte de infrastructură și energie.
Ambele țări se luptă din greu, de asemenea, să-și gestioneze povara datoriilor. În februarie 2024, China a prelungit scadența unui împrumut de 2 miliarde de dolari acordat Pakistanului. La scurt timp după, în martie 2024, Angola a negociat o plată lunară mai mică a datoriei, practic o reeșalonare, cu cel mai mare creditor al său chinez, China Development Bank (CDB).
China își extinde influența oferind împrumuturi
China a oferit țărilor în curs de dezvoltare finanțare de peste 1 trilion de dolari prin Inițiativa sa Belt and Road Initiative (BRI), un proiect masiv de dezvoltare economică care vizează îmbunătățirea comerțului dintre China și țările din Asia, Africa și Europa, urmând vechiul drum al mătăsii.
Mulți cred că această rată înaltă de creditare ar putea fi o problemă pentru țările care au aderat la BRI în viitorul apropiat.
Potrivit unui raport din 2023 al AID Data, 80% dintre aceste împrumuturi implică țări aflate în dificultate financiară, stârnind îngrijorări cu privire la faptul că națiunile participante vor putea vreodată să-și ramburseze datoriile.
În timp ce China susține că BRI este un motor al dezvoltării globale, criticii din Occident au avertizat de mult că BRI folosește diplomația capcanei datoriilor, o tactică în care o țară folosește împrumuturi pentru a câștiga influență asupra alteia.
***
