Cheltuielile pentru acțiune climatică în bugetul UE 2014-2020 „nu au fost la fel de mari pe cât s-a raportat” în documentele oficiale, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene, citat de Euractiv.
Curtea susține că Uniunea Europeană și-a ratat cu aproximativ șapte puncte procentuale obiectivul de a cheltui cel puțin 20% din buget pentru acțiunile climatice.
Comisia Europeană, care gestionează și implementează bugetul UE, a raportat anterior că s-au cheltuit 216 miliarde de euro pentru acțiunile climatice în perioada bugetară 2014-2020.
În realitate, este mai probabil ca cheltuielile relevante pentru climă să fie de aproximativ 13% din bugetul UE – sau 144 de miliarde de euro – față de 20% raportate, se arată în raportul citat.
„Nu toate cheltuielile raportate legate de climă din bugetul UE au fost de fapt relevante pentru acțiunea climatică”, a declarat Joëlle Elvinger, membrul Curții de Conturi Europene care a condus auditul.
Raportarea se face „înainte ca banii să fie efectiv cheltuiți”, ceea ce înseamnă că cifrele sunt „umflate de fondurile neutilizate sau nedistribuite”, a explicat Elvinger.
Mai mult, „metodologia de urmărire a cheltuielilor pentru climă ia în considerare doar impactul pozitiv potențial asupra climei și nu urmărește impactul potențial negativ al măsurilor care servesc altor obiective ale UE”, a adăugat ea.
Dând drept exemplu agricultura ecologică, Elvinger a spus că cifrele Comisiei ignoră potențialele dezavantaje ale acesteia, cum ar fi scăderea productivității agricole și creșterea importurilor de cereale din țări cu reguli de mediu mai puțin stricte.
Agricultura, principalul vinovat
Cele mai mari supraevaluări de cheltuieli pentru climă au fost identificate la capitolul politica agricolă – 60 de miliarde de euro. Similar, contribuția la climă a cheltuielilor în domenii precum transportul feroviar, electricitatea și biomasa a fost, de asemenea, supraevaluată, au spus auditorii.
În bugetul actual, Uniunea Europeană s-a angajat să cheltuiască cel puțin 30% din bani pentru acțiunile climatice, o țintă care crește la 37% atunci când vine vorba de fondul de redresare al UE de 800 de miliarde de euro, adoptat în contextul pandemiei.
Însă auditorii și-au exprimat „îngrijorarea cu privire la fiabilitatea” raportării climatice în perioada actuală, spunând că „majoritatea problemelor identificate pentru 2014-2020 rămân în continuare”.
În cadrul fondului de 800 de miliarde de euro, Comisia va calcula în avans contribuțiile la cheltuielile climatice, pe baza costurilor estimate stabilite în planurile naționale. Dar verificarea conformității va fi dificilă, a avertizat Curtea, spunând că există un „risc de denaturare a cheltuielilor climatice” semnificativ în raport cu sumele bugetate.
***
