Consiliul fiscal a publicat un studiu realizat de președintele instituției, Ionuț Dumitru, referitor la eficiența cheltuirii fondurilor publice în România, privită în context european. Analiza, bazată pe cifre agregate de statistica europeană, privește cheltuielile publice ale României pentru perioada 2006-2014 și, punctual, anul 2015.
Cele câteva concluzii, în cele ce urmează:
Bani puțini pentru Educație și Sănătate
”Cheltuielile publice pentru Sănătate” realizate de România (privite ca procent din PIB și ca medie a perioadei 2006-2014) se situează sub pragul de 4%, mult sub media înregistrată la nivelul UE 28 sau în Zona Euro.
Din graficul de mai jos reiese că doar Ciprul și Slovenia au alocat mai puțini bani Sănătății, statul care a alocat domeniului cel mai semnificativ procent din PIB fiind Danemarca, peste 8%.
Situația este mai proastă la capitolul ”Cheltuieli publice pentru Educație”, unde media de aproximativ 3,6% din PIB plasează România pe ultimul loc în clasamentul european, la distanță față de Portugalia sau Danemarca, state care în perioada cercetată au alocat Educației aproximativ 6,7% din PIB.
Cheltuielile guvernamentale cu Educația înregistrate numai în anul 2014 nu schimbă cu nimic acest clasament- vezi graficul de mai jos.
Cheltuielile publice ale României. O structură a cheltuielilor guvernamentale. Și eficiența cheltuielilor
Structura cheltuielilor guvernamentale din anul 2014, bazată pe statistica Eurostat, arată preocuparea guvernului român pentru:
- comunitățile locale
- protecția mediului
- ordine publică și securitate
- economie și cultură/religie
Procentul din PIB alocat acestor sectoare se află în sau deasupra mediei europene.
Din graficul de mai jos rezultă că domeniile în care s-a investit mai puțin decât media UE 28 sunt:
- educație
- sănătate
- protecție socială
- servicii publice generale
Aceeași statistică europeană arată că principala problemă a bugetului de stat o reprezintă nivelul scăzut al colectării veniturilor din taxe.
Potrivit Eurostat, în 2015 România a fost ultima clasată în topul performanței colectării, iar previziunea statisticii europene este că, în 2017, România va înregistra un record negativ- o rată de colectare a veniturilor fiscale care vor contribui la PIB cu numai 25,8%. (vezi graficul de mai jos)
În ceea ce privește investițiile publice realizate în perioada 2006-2015, ca medie a procentului din PIB, România este pe locul 2, după Estonia, cu aproape 5,5%.
Din graficul de mai jos rezultă însă că procentul mare al investițiilor publice a avut o eficiență scăzută.
Analiza președintelui Consiliului fiscal cu privire la cheltuielile publice ale României se referă și la sectorul angajaților din structurile bugetare, în legătură cu care în ultima perioadă s-au anunțat planuri de profesionalizare, specializare și eficientizare.
La acest capitol, România deține al patrulea loc la nivel european ca procent al bugetarilor în totalul angajaților: 30%
Un răspuns
Avand in vedere ca o parte insemnata din „investitiile” statului, indiferent de natura alocarilor, e destinata „parandaratului”, situatia e mai albastra (sau mai rosie, ca sa respectam culoarea dedicata din grafice” decat o arata graficele. Si, cu toate ca alocarile pentru educatie, sanatate, etc, cu exceptia alocarilor „sociale” sunt intr-adevar mici in comparatie cu celelalte state UE, alocarile in investitii economice sunt o foarte proasta „afacere”. Ca de altfel si alocarile sociale, care intretin cauzele si mentin efectele.