Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale” - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

22 februarie, 2016

certim 1Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări în favoarea companiilor.

Prevederile sunt contestate însă și de cealaltă parte a ecuației, cercetătorii, care spun că, forțați de lipsa de fonduri, acceptă să-și vândă inovațiile companiilor fără a putea pretinde însă drepturi de proprietate.

Institutul Național de cercetare-dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării (INCDMTM) este institutul de cercetare (de stat) cu cel mai mare procent din venituri realizat prin colaborarea directă cu mediul de afaceri – aproximativ 30% din cifra de afaceri este realizat din contracte cu diverse companii, în special din industria auto. „Avem cel mai mare transfer tehnologic în industrie și economie”,


Spre comparație, institutele de cercetare clasate pe locul 2 și 3 nu ajung nici măcar la 10% din venituri produs prin contactul cu economia reală.

Este adevărat, chiar dacă produc mai puțini bani din contracte semnate cu companii, aceste institute pot avea finanțări uriașe din participări ca parteneri ai unor consorții europene în proiecte cu fonduri comunitare.

Asta, pentru că cea mai mare parte a institutelor de cercetare științifică din România, 47 la număr, se finanțează prin proiecte europene sau naționale, dovadă că sunt departe de a fi orientate spre aplicare.

În 2014, INCDMTM a avut următorii indicatorii:

  • Venituri totale realizate în anul 2014: 12.686.980 lei
  • venituri realizate prin contracte C/D finanţate  din fonduri publice (repartizat pe surse nationale si internationale): 5.603.845 lei
  • venituri realizate prin contracte C/D finanţate din fonduri private: 2.721.305 lei
  • venituri realizate din activităţi economice (servicii, microproducție, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală): 545.239 lei
  • proiecte europene: 3.158.228

Institutele de cercetare și concesiile făcute în tranziție


Ca toate institutele, și INCDTM a trăit înainte de criză din finanțările naționale.

gheorghe gheorghe„Între 2004 și 2008, bugetul național pentru cercetare era de 0,6% din PIB, față de 0,3% cât este acum. Mergeam la 3 – 4 competiții în fiecare an și și ieșeau contracte pe câte trei ani. A venit criza și n-au mai fost lansate în fiecare an programe naționale, apoi sumele pentru contractele semnate s-au redus în fiecare an, nu am mai avut continuitate”, explică profesorul universitar Gheorghe I. Gheorghe (foto), directorul general al Institutului.

Salvarea acestor activități a venit prin integrarea europeană și posibilitatea de a accesa proiecte cu finanțare comunitarăi, cum afirmă Doru Dumitru Palade, fost ministru al cercetării (între 1992 și 1996), acum director științific la INCDTM.

“Cînd a început criza și au dispărut banii naționali, am trecut toți la accesarea fondurilor europene, care au crescut la 50 – 55% din totalul veniturilor institutelor, venituri care erau înainte 100% fonduri naționale”, explică directorul Gheorghe.

Companiile din economie refuză menționarea brevetelor în contracte

Partea din comenzi executate pentru economie a crescut treptat, uneori prin concesii semnificative, explică directorul general al INCDTM, Gheorghe Gheorghe:

„Legislația în România nu e bună. Orice firmă se ferește să aibă la bază un brevet aplicat, pentru că-i costă prea mult. Toți se feresc de asta ca de dracu. De exemplu, Renault ne interzice. Chiar dacă facem brevetul ne interzice să menționăm că îl aplicăm. Interzice acest lucru prin condițiile lor de contractare. Brevetul îl înregistrăm pentru institut, rămâne la institut, dar nu declarăm că l-am aplicat.

Vă închipuiți ce se întâmplă dacă are un brevet care se aplică la producția lor de milioane de unități? Chiar dacă procentul e mic, nu vă dați seama cât ar plăti?

Renault este companie internațională și își permite. Nu-ți mai dă să lucrezi, dacă nu îndeplinești condiția asta, să nu prezinți brevetul. Asta e. Tot ce avem contractat am obținut prin competiție și licitație. Participăm, la Renault, în competiție cu firme din Franța. Vestul e mai scump, iar noi cedăm: beneficiul să fie mai mic, dar să câștig contractul”.

Aproximativ 90% din veniturile realizate din contractele cu firmele sunt bani decontați de Renault pentru diferite repere fabricate la institut.

Drepturile de proprietate, valorificate prin proiectele europene

Institutul are în derulare, în acest moment, patru proiecte pe bani europeni derulate în parteneriat cu diverse firme. Alte două proiecte au fostfinalizate de curând.

În cazul inovațiilor dezvoltate în cadrul acestor proiecte, toate brevetele sunt înregistrate și drepturile de proprietate se împart în diferite cote între participanții la proiect.

De exemplu, în Clusterul Inovativ Regional București – Ilfov pentru domeniul specializat mecatronica (Mechatrec), care are peste 77 de entități, institutul este membru fondator, fiind singurul de acest gen din țară, și are un poriect cu compania HesperSA, producător de micropompe, care dorește să deschidă un centru tehnologic în valoare de două milioane de euro pentru creșterea exportului (circa 80% din producția actuală a Hesper este exportată).

“Facem un prototip prin proiectul european, apoi vindem produsul. Stabilim lanțul valoric. Hesper este membru al clusterului și tot ce face el intră în contabilitatea clusterului. După ce se încheie proiectul se face o formă de predare a prototipului către ei.

Produsul este al lor, dar dreptul de proprietate este al institutului.

Partenerii stabilesc împreună cum se împart ulterior procentele din proprietatea intelectuală a soluțiilor inovative. De obicei, cele mai multe sunt ale lor, pentru că este aplicația lor, dar cei care au o idee inovativă, noi și ceilalți din lanțul valoric, avem cotă parte”, explică Gheorghe Gheorghe avantajul suplimentar al acestor proiecte europene în colaborare cu mediul privat.

Constantin Stroe, fostul director general Dacia, nu dorește să comenteze 

constantin stroe daciaConstantin Stroe (foto), fostul director general al Dacia, în prezent preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), a refuzat să discute pe acest subiect.

Întrebat fiind dacă într-adevăr există prevederi contractuale cu cercetători sau organizații de cercetare, potrivit cărora e interzisă declararea aplicării brevetelor, Constanti Stroe e refuzat orice explicație :  “La întrebarea asta nu răspund. Nu că nu știu, dar nu răspund.”

El a completat totuși, referindu-se la situații de genul acesta în care un institut realizează o piesă pentru companie, dar fără a se specifica în contract că este vorba de o lucrare brevetată: “Dacă eu i-am pus la dispoziție toate datele ca să rezolve o treabă nu este proprietatea Daciei?  Am o rugăminte. Haideți să oprim discuția aici dacă vreți să mai publicăm altă dată. Îmi pare rău, Nici nu vreau să menționați discuția asta”, a adăugat Constantin Stroe.

Experiența eleronului

Firma Dacia a avut o experiență neplăcută, care a marcat nu numai compania, dar i-a făcut foarte pe toți investitorii care se puteau trezi într-o situație similară.

Romică Sandu, un inginer de la Dacia, creatorul eleronului din tablă, a dat în judecată compania, în 1991, cerând parte din profitul obținut de societate prin folosirea invenției sale.

În 2004 el a încasat din partea statului 3,7 milioane de dolari.

Invențiile de serviciu

România nu a avut până de curând o legislație updatată în domeniul proprietății intelectuale și lăsa descoperit domeniul invențiilor angajaților.

În 2014 a intrat în vigoare Legea privind invențiile de serviciu, care stabilește mecanismul de alocare al drepturilor de proprietate intelectuală asupra invențiilor de serviciu.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Aceasta reglementează trei categorii de invenții:

  • Invențiile care au rezultat din activități desfășurate în cadrul unei misiuni inventive încredințate în mod expres în contractul de muncă și în fișa postului sau alte acte obligatorii pentru inventator, care prevăd o misiune inventivă;
  • Invenții ce nu au rezultat dintr-o misiune inventivă, dar care au folosit baza materială a angajatorului, date obținute din activitatea acestuia;
  • Invenții, altele decât cele de mai sus

Primele două categorii suntă invenții de serviciu și sunt tratate astfel:

  • La cele din prima categorie dreptul asupra acestor invenții aparține angajatorului.
  • Dreptul asupra invențiilor din a doua categorie aparține inventatorului salariat, în măsura în care angajatorul nu revendică invenția. În caz contrar, salariatul are dreptul la o remunerație stabilită pe baza unor criterii determinate prin lege.
  • Drepturile asupra invențiilor create de salariați și care nu se încadrează în niciuna din categoriile de mai sus aparține inventatorului salariat, în condițiile prevăzute de Legea nr. 64/1991.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr