Cheltuielile cu dobânzile în 2024 vor ajunge la 2% din PIB, cam cât încasează ANAF într-o lună, a declarat Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
„Noi plecăm dintr-o zonă în care ajungem uşor-uşor la 25% venituri fiscale în PIB şi ori stabilim că reducem cheltuielile, inclusiv serviciile sociale şi mă refer acum la cele care consumă foarte mult, în Sănătate, Învăţământ, ca să rămânem la nivelul ăsta de taxe pe care îl avem acum, ori va trebui să facem nişte lucruri, să colectăm mai mult. Şi vă rog să nu uitaţi că la anul ajungem la 2% din PIB cu cheltuielile pentru plata dobânzilor. Adică practic cam ce ia ANAF într-o lună din 12 o să plătim dobânzi. Şi atunci, cumva, echilibru acesta e necesar într-un fel sau altul, nu doar din perspectiva PNRR”, a declarat Alin Chitu, la conferinţa „Concurenţa în sectoare cheie”, organizată de Consiliul Concurenţei, relatează Agerpres.
Întrebat despre reforma fiscală, el a spus că aceasta „nu e neapărat o reformă, sunt nişte paşi, sunt nişte decizii”.
„Nu ştiu dacă vă aduceţi dumneavoastră aminte cât au fost discuţiile în timpul verii, tot ieşeau în spaţiu public diferite variante de lucru. Eu m-am oprit de numărat la 40. Şi la sfârşitul zilei, noi, Ministerul de Finanţe avem o listă întreagă de lucruri care pot fi făcute. Decizia e una politică eminamente cu privire la lucrurile care rămân în proiectul final şi lucrurile au arătat aşa cum au arătat acum cu o serie de critici (…) Şi asta cu dialogul, să ştiţi că totdeauna dialogul e destul de simplu între Ministerul de Finanţe şi mediul de afaceri. Noi vrem să le mărim taxele şi mediul de afaceri nu vrea şi cumva calea echilibrului nu există, pentru că nu se poate ajunge la un compromis, atâta timp cât interesele sunt atât de contradictorii”, a afirmat Alin Chitu.
Potrivit reprezentantului MF, România trebuie să ajungă la 30% venituri fiscale din PIB, iar pentru aceasta veniturile trebuie crescute cu 3%. Anul acesta, ajustările pe partea de taxe vor aduce 1% din PIB.
„A tot fost discutat cum este impozitul pe cifra de afaceri….nu sunt sustenabile pe termen lung, indiferent de dorinţa politică. Pentru că dacă impozitul ăsta era atâta de bun şi de eficient era peste tot în lume şi totuşi nu-l avem decât noi şi vreo două state din jur. Şi atunci cu siguranţă va trebui intervenit aşa încât să ajungem la obiectivul acesta. Mai departe, cu privire la evaziune. Evaziunea cea mai mare şi nu ştiu dacă trebuie să ne gândim foarte serios când zicem evaziune egal infracţiune sau, mă rog, o scădere a sarcinii pe care o plătesc contribuabilii. Pentru că una e evaziunea-infracţiune, alta e o modalitate prin care contribuabilii caută să-şi reducă taxele. Inclusiv în zona de TVA, dacă vă uitaţi că toată lumea citează rapoartele privind gap-ul de TVA, dacă vă uitaţi în ultimii 10 ani, cum numesc ei policy gap a crescut şi, mă rog, din conformare a scăzut. Adică degeaba ne-am chinuit noi să colectăm mai mulţi bani din evaziune, pentru că întotdeauna au fost introduse mai multe facilităţi în zona de TVA. Şi mai mult de atât, dacă suntem corecţi cu noi şi ne uităm, vorbesc de rapoartele internaţionale, o să vedeţi că acea temă prin care am zis mereu că dacă vom scădea taxele va scădea evaziunea, uitaţi-vă şi dumneavoastră la perioada în care a scăzut TVA cu patru procente, apoi cu încă un procent, mă refer la cota generală şi am introdus cote reduse, cam toate care sunt permise de directivă, cu toate astea n-a scăzut evaziunea”, a spus Alin Chitu.
El a declarat că măsurile de digitalizare vor aduce 4 puncte procentuale venituri la buget până la finalizarea PNRR.
***
(Citiți și: ”2023: plătim 8 miliarde de euro numai dobânzile la datorie”)
***
