Cele mai mari cinci economii din Uniunea Europeană (UE) au ajuns la un acord de a face schimb automat de informații cu privire la beneficiari reali ai companiilor și fundațiilor de pe teritoriul lor, potrivit BBC.
Ar fi prima dată când nucleul dur al Europei se angajează la o astfel de acțiune prin care companiile care operează în mai multe țări să poate fi verificate concomitent în mai multe state, deși inițiativa de scoatere la lumină a persoanelor ce controlează din umbră anumite entități nu este nouă :
O directivă europeană privind combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului, ce trebuie transpusă în legislația națională a fiecărui stat membru UE până la jumătatea anului viitor, a fost deja publicată în Jurnalul Uniunii și prevede introducerea beneficiarilor reali într-un registru european comun la care să aibă acces autoritățile competente.
Marea Britanie, Germania, Franța, Italia și Spania au decis să pună la comun toate informațiile legate de beneficiarii reali ai entităților juridice, ca răspuns la dezvăluirile din Panama Papers. Cele cinci state nu au stabilit încă un termen până la care ar urma să fie implementat acordul.
Oficiali ai Trezoreriei britanice au explicat pentru BBC că măsura ar îngreuna operațiunile companiilor și ale persoanelor înstărite de a evita plata unor taxe și impozite datorate bugetelor naționale ale statelorîn care operează.
Informații despre ”beneficiarii efectivi” ai companiilor și fundațiilor ar urma să fie schimbate automat între cele cinci puteri economice ale Europei. Grupul celor cinci va încerca să obțină și susținerea statelor G20, în cadrul reuniunii ce are loc în aceste zile în SUA.
Guvernul britanic a anunțat deja că va face public registrul beneficiarilor efectivi și încearcă acum să îi convingă și pe ceilalți patru semnatari ai acordului să permită liberul acces la acest tip de informații.
”Astăzi le dăm o nouă lovitură celor care își ascund evaziunea fiscală ilegală în colțuri întunecate ale sistemului financiar”, a declarat George Osborne, la reuniunea anuală de primăvară a Fondului Monetar Internațional (FMI), ce are loc zilele acestea la Washington.
”Marea Britanie va lucra alături de alți parteneri europeni importanți pentru a afla cine deține în realitate companiile și trusturile paravan care au fost folosite pentru evaziune fiscală, spălare de bani și pentru a ascunde beneficiile corupției”, a adăugat Osborne.
Jeremy Corbyn, liderul laburiștilor, a sugerat că anumite paradisuri fiscale aflate sub jurisdicție britanică, precum Insulele Virgine Britanice, ar trebui să fie reglementate direct de Marea Britanie dacă refuză să își reformeze codurile fiscale.
Decizia de a pune la comun informațiile cu privire la acționarii companiilor paravan vine la 10 zile după ce 11,5 milioane de documente aparținând unei firme de avocatură din Panama au dezvăluit modul în care elitele lumii și marile corporații au evitat plata unor taxe și impozite cu ajutorul unor companii ascunse în paradisuri fiscale.
Acordul a fost anunțat în cadrul unei conferințe comune la care au participat miniștrii de Finanțe ai celor cinci state semnatare. La eveniment a participat și directorul general al FMI, Christine Lagarde, și secretarul general al OECD, Angel Gurria.
Registrul comun, transpus deja în legislația europeană
O inițiativă similară a fost deja aprobată la nivel european. La jumătatea anului trecut, în Jurnalul Oficial al UE a fost publicată directiva revizuită de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.
Principala noutate adusă de documentul ce trebuie transpus în legislația națioală până la jumătatea lui 2017 se referă la înființarea unui registru comun la nivel european în care să fie identificați ”beneficiarii reali” ai unor entități juridice, mai exact, persoanele fizice care își exercită dreptul de proprietate sau de control asupra acestor entități.
”În vederea consolidării transparenței, pentru combaterea utilizării abuzive a entităților juridice, statele membre ar trebui să se asigure că informațiile cu privire la beneficiarii reali sunt stocate într-un registru central situat în afara societății, în deplină conformitate cu dreptul Uniunii. Statele membre pot utiliza în acest scop o bază de date centrală care colectează informații privind beneficiarii reali, sau registrul comerțului sau orice alt registru central. Statele membre pot decide ca entitățile obligate să fie responsabile pentru completarea registrului. Statele membre ar trebui să se asigure că informațiile respective sunt puse la dispoziția autorităților competente și a unităților de informații financiare în toate cazurile și sunt furnizate entităților obligate atunci când acestea din urmă iau măsuri de precauție privind clientela”, se arată în Directiva 849 din 2015.
În registrul comun ar urma să fie incluse informații precum: numele beneficiarilor reali, data nașterii, naționalitatea, țara de reședință, precum și natura și amploarea interesului generator de beneficii deținut.
La acest registru ar urma să aibă acces autoritățile competente și unităților de informații financiare, fără nicio restricție, entitățile obligate, în cadrul aplicării măsurilor de precauție privind clientela, precum și orice persoane sau organizații care pot demonstra un interes legitim.
