Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune o analiză publicată, luni, de Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiari – Bancari din România (AAFBR).
„Cele 1.000” concentrează, de fapt, masa critică a economiei autohtone, respectiv jumătate din veniturile tuturor firmelor.
„Analiza consolidată a contului de profit și pierdere pentru cele mai mari 1000 de companii active în România reflectă provocări majore în dezvoltarea acestora:
- diminuarea marjei brute (concurența agresivă și câteodată neloială, din cauza evaziunii),
- scăderea profitului operațional (costurile cresc mai accelerat decât veniturile),
- reevaluarea negativă a activelor circulante (încep să expire stocurile iar unele creanțe neperformante sunt trecute pe pierdere) și
- deteriorarea competitivității (activele sunt utilizate pentru o perioadă mai extinsă)”.
Costurile cresc mai mult decât veniturile
Marja brută medie a celor 1.000 (diferența dintre cifra de afaceri şi costul de producţie) a scăzut de la 34% în 2008, până la 27% în 2018, potrivit analizei citate. „Scăderea marjei brute reflectă creșterea presiunii exercitate de clienți și / sau furnizori”, explică Iancu Guda.
Datele arată că marja brută a scăzut, deși afacerile au crecut în termeni nominali:
Totodată, diminuarea rezultatului operațional reflectă deteriorarea capacității companiilor de a genera profit din activitatea de bază.
Cele mai mari 1.000 de companii active în România au raportat o creștere a veniturilor cu aproximativ 8% pe parcursul anului 2018, dar profitul operațional a rămas la 29 miliarde de lei. Diferența este în creșterea costurilor.
Investițiile sub potențial într-un mediu de afaceri descurajat
Autoritățile nu stimulează, însă, mediul de afaceri ca să aplice „singura modalitate sustenabilă prin care se poate crește marja brută: investiții valorificate prin capital uman de calitate, mixul celor două ducând la diferențiere față de concurență prin inovație”, spune analistul citat.
Dimpotrivă, toate tipurile de investiții (publice, private și străine) sunt la un nivel sub potențial, iar emigrarea accelerată a cauzat pierderea multor oameni foarte bine pregătiți”
„Profitul operațional insuficient și deprecierea monedei naționale descurajează atragerea de investiții străine directe sau pe plan local”
Acţionarii companiilor preferă să-şi transfere în dividende profitul, încurajaţi de nivelul „foarte scăzut al impozitului”.
Şi, dacă se mai adaugă şi impredictibilitatea fiscală și politică a României, „motivația de a reinvesti capitalul în companiile locale scade, ceea ce înseamnă că țara noastre pierde oportunități de investiții și dezvoltare”, spune Iancu Guda în analiza sa.
Şi altele: active depreciate, tensiunea forței de muncă
Investițiile fiind descurajate, companiile sunt tentate să-și folosească activele pe perioade de timp mai lungi, tendință aflată în conflict cu cea a creșterii vitezei inovării și dezvoltării de produse / tehnologii noi.
„Cele 1.000” au avut anul trecut cel mai scăzut ritm al amortizării din ultimul deceniu: 6,6%. Efectul va fi scăderea competitivității companiilor din România.
De asemenea, au crescut cheltuielile de ajustare a activelor comerciale, din cauza recunoașterii pierderilor generate de creanțe neperformante sau a stocurilor care expiră ori își pierd din valoare.
„Creșterea salariilor peste dinamica productivității și dificultatea de a găsi repede forța de muncă necesară pentru proiectele în derulare duc la nevoia de îmbunătățire a proceselor de producție (automatizare, eficiență logistică)”, spune Iancu Guda.
Ponderea cheltuielilor cu salariile „celor 1.000” a crescut de la 5% (anul 2008) la aproape 9% (anul 2017), scăzând marginal la 8% în 2018. „Un lucru este clar: roboții vor prelua din ce în ce mai multe joburi” – se aşteaptă analistul citat.
„Dacă așa arată cele mai mari 1.000 de companii active în România la 2018 (care concentrează jumătate din veniturile tuturor firmelor), probabil că restul de 499.000 de companii (care se luptă pentru cealalta jumătate) arată mult mai rău”, conchide analiza lui Iancu Guda.
Urmărește-ne pe Google News
