La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

de Razvan Diaconu , 9.3.2019

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1 puncte procentuale, potrivit studiului de impact prezentat vineri, liderilor coaliției de guvernare, de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).

Studiul de impact relevă alte multe alte efecte negative, care impun modificarea ordonanței și dintre care, potrivit informațiilor disponibile, se remarcă:

  • scumpirea costului de finanțare a statului,
  • creșterea presiunilor de depreciere a leului,
  • scăderea volumului de creditare a populației și a companiilor,
  • scăderea performanțelor bursiere.

Studiul ia în calcul patru scenarii de răspuns ale economiei la constrângerile impuse de OUG 114 / 2018, iar cele mai probabile efecte potrivit scenariului de bază, în cazul unei taxe de 1,2% pe activele finnciare totale ale băncilor sunt:

  • pierderi de 1,2 miliarde de lei ale sistemului bancar în anii 2019 și 2020;
  • scăderea indicatorul de solvabilitate al băncilor cu aproximativ 2 puncte procentuale (pp), în 2019 până la 17,9%, și cu 1,2 pp în 2020, până la 16,7%;
  • deficit de capital pentru 7 bănci dintre care 2 institutii de importanță sistemică în 2019 și pentru 14 bănci în 2020, dintre care 4 sistemice;
  • majorările de capital necesare băncilor cu deficit la acest capitol s-ar ridica la 600 de milioane de lei în 2019 și la 1.600 miliane de lei în 2020;
  • scăderea volumului din 2019 cu 6 miliarde lei (din care 3,3 – credite acordate sectorului real) și cu 10,9 miliarde de lei în 2020 (5,9 mld. lei pentru sectorul real)
  • reducerea creșterii economice cu 0,64 pp în 2019 și cu 1,07 pp în 2020.

Efectele „taxei pe lăcomiei” – în 4 scenarii

Studiul de impact al BNR ia în calcul diferite proporții al activelor pentru baza de taxare și diferite tipuri ale acestora. Dintre celelalte detalii se remarcă:

Scenariul 1: taxarea activelor totale

  • pierderi 2 miliarde lei; 29 din 35 de institutii de credit au rezultat negativ;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate ale băncilor înregistrate în Români (fără sucursalele străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018), până la 17,9% la finele anului 2019 și până la 16,7% în decembrie 2020.
  • majorări de capital necesare la 14 institutii de credit (dintre care 4 instituții de importanță sistemică) pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii 1 la finele anului 2020;
  • băncile fără capacitatea financiară de majorare a capitalului vor lua măsuri de reducere a creditării pentru restabilirea ratei de adecvare a capitalului;
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv cu 1,1 pp în 2020.

Scenariul 2: taxarea a doar 75% a activelor financiare ale băncilor controlate de instituții de credit străine

  • pierderile scad până la 76 milioane de lei;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate până la 18,3% la finele anului 2019, respectiv până la 17,3% în decembrie 2020;
  • majorări de capital necesare la 10 institutii de credit (dintre care 2 instituții de importanță sistemică) de 440 milioane de lei în anul 2019, respectiv 1,12 miliarde lei în anul 2020 pentru adecvarea fondurilor proprii;
  • reducerea creditelor cu până la 4,8 miliarde lei în anul 2019 (2, 7 mld lei credite pentru sectorul real și restul pentru sectorul guvermamental și altele), respectiv 7,3 miliarde lei în anul 2020 (3,9 mld. lei pentru sectorul real);
  • decelerarea creșterii cu aproximativ 0,6 pp în 2019, respectiv 0,9 pp în 2020;

Scenariul 3: Scenariul 2 și scoaterea expunerii pe administrațiile publice și a rezervelor minime obligatorii

  • profituri de 11 miliarde lei pe sistemul bancar; numărul băncilor cu pierderi scade la 24 din 35;
    scăderea solvabilității până la 19% (decembrie 2019), respectiv la 18,6% (decembrie 2020);
  • majorări de capital de 200 milioane de lei în 2019 necesare la 7 bănci (din care două sistemice) și de 600 milioane lei în 2020;
  • scăderea creditării cu pana la 2,6 miliarde lei in anul 2019 (1,5 mld. lei credite pentru sectorul real) și cu 3,6 miliarde lei în anul 2020 (1,7 mld. lei pentru sectorul real);
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv 0,8 pp în 2020.

Scenariul 4: Scenariul 3 și scoaterea din baza de active a creditelor performante pentru companii

  • profit general pe sistemul bancar de 2,2 miliarde lei), dar 21 din 35 de bănci încă înregsitrează pierderi;
  • scăderea solvabilității până la 19,4% (decembrie 2019), respectiv până Ia 19,2% (decembrie 2020);
  • majorări de capital de 200 de milioane de lei necesare la 6 instituții de credit (dintre care una sistemică) în 2019, respectiv 400 de milioane de lei în 2020
  • reducerea creditarii cu până la 2,0 miliarde lei în 2019 (1,2 miliarde lei pentru sectorul real), respectiv 2,5 miliarde lei în 2020 (1,2 miliarde lei pentru sectorul real).
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv cu 0,8 pp în 2020

Efectele taxei s-ar transfera în dobânzile practicate, în ipoteza potrivit căreia instituţiile financiare vor încerca să recupereze contravaloarea sumelor virate la bugetul de stat sub forma “taxei pe activele băncilor“.

Alte șocuri

Simulările realizate pentru studiul de impact includ o variantă de majorare cu un punct procentual a spread-ului dintre ratele active și cele pasive ale dobânzilor practicate de bănci, cu 1 punct procentual .

Potrivit studiului BNR:

  • Ar crește costurile suportate de administratia publică în vederea finanţării fluxurilor curente şi, respectiv, a refinanţării datoriei publice interne, este estimată în condiţiile unei contractii aşteptate a expunerilor băncilor, necesară în vederea revenirii la niveluri sustenabile ale indicatorului de solvabilitate (afectat de plata trimestrială a taxei pe active).
  • Cuantumul deficitelor bugetare primare (cele relevante din perspectiva determinării impulsului fiscal din economic) este evaluat la valori mai reduse, având drept consecinţă o diminuare a stimulilor fiscali discretionari, cu impact advers asupra activităţii economice.
  • Măsurile OUG 114/2018 au un efect presupus negativ asupra încrederii firmelor care îşi reduc activitatea investitionala şi din cauza creşterii dificultăţii de acces la surse alternative de finanţare (i.e. piaţa de capital).
  • În acest sens, unul dintre canale a vizat impactul scăderii semnificative a indicelui bursier BET asupra dinamicii PIB real, mediat prin intermediul unei diminuări a activităţii investiţionale (a presupus o reducere a dinamicii trimestriale a FBCF (formării brute de capital fix- investiții, n.red) cu 1,2 puncte procentuale in T1 2019, ceea ce reprezintă un efect de -0,3 puncte procentuale asupra dinamicii PIB real din trimestrulmenţionat).
  • În plus, această scădere a investiţiilor are efecte presupus persistente şi pe termen mediu asupra dinamicii PIB potenţial. Limitarea investiţiilor afectează negativ profitabilitatea, mai ales pentru companiile din domeniul bancar, cel al telecomunicaţiilor şi cel al productiei de energie electrică şi gaze naturale.
  • Mai mult, caracterul intempestiv al măsurilor aprobate prin OUG 1 14/2018 au afectat percepţia privind riscul suveran al investitorilor, având ca efect o majorare a primei de risc (inclusiv în context regional) şi exercitând presiuni de depreciere a leului.
  • Informații privind existența acestui document au fost publicate în premieră de senatorul PNL Florin Câțu, într-o postare pe Facebook.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult

Stiri

Raport PwC / Industria de media și divertisment din România va atinge 3 miliarde dolari în 2019

Razvan Diaconu

Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018. România… Mai mult

Europa

Se încheie cursa pentru Downing Street 10, Boris Johnson ultra-favorit

Iulian Soare

Luni se închide procedura prin care conservatorii britanici votează succesorul premierului demisionar Theresei May, rezultatul urmând să fie anunțat marţi. Toate datele indică victoria ”campionului… Mai mult

Stiri

Proprietarii afacerilor de familie vor să mențină controlul asupra businessului, dar nu au încredere în planurile de succesiune – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Menținerea controlului asupra companiei este unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale celor care dețin afaceri de familie, însă numai 41% dintre… Mai mult