Analiză

Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare… Mai mult

07.05.2019

La obiect

Grupurile de întreprinderi străine din România și domeniile în care activează. Schimbările în ierarhie

Germania (16,9%), Franţa (11,7%) şi Italia (9,5%) sunt ţările care au cea mai mare pondere în economia României după numărul de salariaţi care activează în… Mai mult

06.05.2019

Chestiunea

Principalii 4 candidați la șefia Comisiei Europene: proiectele și viziunile fiecăruia pentru viitorul UE

Candidații susținuți de principalele patru familii politice europene să ocupe poziția de președinte al viitoarei Comisii Europene s-au confruntat joi seara într-o dezbatere privind viitorul… Mai mult

06.05.2019

Cronicile

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

de Razvan Diaconu , 9.3.2019

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1 puncte procentuale, potrivit studiului de impact prezentat vineri, liderilor coaliției de guvernare, de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).

Studiul de impact relevă alte multe alte efecte negative, care impun modificarea ordonanței și dintre care, potrivit informațiilor disponibile, se remarcă:

  • scumpirea costului de finanțare a statului,
  • creșterea presiunilor de depreciere a leului,
  • scăderea volumului de creditare a populației și a companiilor,
  • scăderea performanțelor bursiere.

Studiul ia în calcul patru scenarii de răspuns ale economiei la constrângerile impuse de OUG 114 / 2018, iar cele mai probabile efecte potrivit scenariului de bază, în cazul unei taxe de 1,2% pe activele finnciare totale ale băncilor sunt:

  • pierderi de 1,2 miliarde de lei ale sistemului bancar în anii 2019 și 2020;
  • scăderea indicatorul de solvabilitate al băncilor cu aproximativ 2 puncte procentuale (pp), în 2019 până la 17,9%, și cu 1,2 pp în 2020, până la 16,7%;
  • deficit de capital pentru 7 bănci dintre care 2 institutii de importanță sistemică în 2019 și pentru 14 bănci în 2020, dintre care 4 sistemice;
  • majorările de capital necesare băncilor cu deficit la acest capitol s-ar ridica la 600 de milioane de lei în 2019 și la 1.600 miliane de lei în 2020;
  • scăderea volumului din 2019 cu 6 miliarde lei (din care 3,3 – credite acordate sectorului real) și cu 10,9 miliarde de lei în 2020 (5,9 mld. lei pentru sectorul real)
  • reducerea creșterii economice cu 0,64 pp în 2019 și cu 1,07 pp în 2020.

Efectele „taxei pe lăcomiei” – în 4 scenarii

Studiul de impact al BNR ia în calcul diferite proporții al activelor pentru baza de taxare și diferite tipuri ale acestora. Dintre celelalte detalii se remarcă:

Scenariul 1: taxarea activelor totale

  • pierderi 2 miliarde lei; 29 din 35 de institutii de credit au rezultat negativ;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate ale băncilor înregistrate în Români (fără sucursalele străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018), până la 17,9% la finele anului 2019 și până la 16,7% în decembrie 2020.
  • majorări de capital necesare la 14 institutii de credit (dintre care 4 instituții de importanță sistemică) pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii 1 la finele anului 2020;
  • băncile fără capacitatea financiară de majorare a capitalului vor lua măsuri de reducere a creditării pentru restabilirea ratei de adecvare a capitalului;
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv cu 1,1 pp în 2020.

Scenariul 2: taxarea a doar 75% a activelor financiare ale băncilor controlate de instituții de credit străine

  • pierderile scad până la 76 milioane de lei;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate până la 18,3% la finele anului 2019, respectiv până la 17,3% în decembrie 2020;
  • majorări de capital necesare la 10 institutii de credit (dintre care 2 instituții de importanță sistemică) de 440 milioane de lei în anul 2019, respectiv 1,12 miliarde lei în anul 2020 pentru adecvarea fondurilor proprii;
  • reducerea creditelor cu până la 4,8 miliarde lei în anul 2019 (2, 7 mld lei credite pentru sectorul real și restul pentru sectorul guvermamental și altele), respectiv 7,3 miliarde lei în anul 2020 (3,9 mld. lei pentru sectorul real);
  • decelerarea creșterii cu aproximativ 0,6 pp în 2019, respectiv 0,9 pp în 2020;

Scenariul 3: Scenariul 2 și scoaterea expunerii pe administrațiile publice și a rezervelor minime obligatorii

  • profituri de 11 miliarde lei pe sistemul bancar; numărul băncilor cu pierderi scade la 24 din 35;
    scăderea solvabilității până la 19% (decembrie 2019), respectiv la 18,6% (decembrie 2020);
  • majorări de capital de 200 milioane de lei în 2019 necesare la 7 bănci (din care două sistemice) și de 600 milioane lei în 2020;
  • scăderea creditării cu pana la 2,6 miliarde lei in anul 2019 (1,5 mld. lei credite pentru sectorul real) și cu 3,6 miliarde lei în anul 2020 (1,7 mld. lei pentru sectorul real);
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv 0,8 pp în 2020.

Scenariul 4: Scenariul 3 și scoaterea din baza de active a creditelor performante pentru companii

  • profit general pe sistemul bancar de 2,2 miliarde lei), dar 21 din 35 de bănci încă înregsitrează pierderi;
  • scăderea solvabilității până la 19,4% (decembrie 2019), respectiv până Ia 19,2% (decembrie 2020);
  • majorări de capital de 200 de milioane de lei necesare la 6 instituții de credit (dintre care una sistemică) în 2019, respectiv 400 de milioane de lei în 2020
  • reducerea creditarii cu până la 2,0 miliarde lei în 2019 (1,2 miliarde lei pentru sectorul real), respectiv 2,5 miliarde lei în 2020 (1,2 miliarde lei pentru sectorul real).
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv cu 0,8 pp în 2020

Efectele taxei s-ar transfera în dobânzile practicate, în ipoteza potrivit căreia instituţiile financiare vor încerca să recupereze contravaloarea sumelor virate la bugetul de stat sub forma “taxei pe activele băncilor“.

Alte șocuri

Simulările realizate pentru studiul de impact includ o variantă de majorare cu un punct procentual a spread-ului dintre ratele active și cele pasive ale dobânzilor practicate de bănci, cu 1 punct procentual .

Potrivit studiului BNR:

  • Ar crește costurile suportate de administratia publică în vederea finanţării fluxurilor curente şi, respectiv, a refinanţării datoriei publice interne, este estimată în condiţiile unei contractii aşteptate a expunerilor băncilor, necesară în vederea revenirii la niveluri sustenabile ale indicatorului de solvabilitate (afectat de plata trimestrială a taxei pe active).
  • Cuantumul deficitelor bugetare primare (cele relevante din perspectiva determinării impulsului fiscal din economic) este evaluat la valori mai reduse, având drept consecinţă o diminuare a stimulilor fiscali discretionari, cu impact advers asupra activităţii economice.
  • Măsurile OUG 114/2018 au un efect presupus negativ asupra încrederii firmelor care îşi reduc activitatea investitionala şi din cauza creşterii dificultăţii de acces la surse alternative de finanţare (i.e. piaţa de capital).
  • În acest sens, unul dintre canale a vizat impactul scăderii semnificative a indicelui bursier BET asupra dinamicii PIB real, mediat prin intermediul unei diminuări a activităţii investiţionale (a presupus o reducere a dinamicii trimestriale a FBCF (formării brute de capital fix- investiții, n.red) cu 1,2 puncte procentuale in T1 2019, ceea ce reprezintă un efect de -0,3 puncte procentuale asupra dinamicii PIB real din trimestrulmenţionat).
  • În plus, această scădere a investiţiilor are efecte presupus persistente şi pe termen mediu asupra dinamicii PIB potenţial. Limitarea investiţiilor afectează negativ profitabilitatea, mai ales pentru companiile din domeniul bancar, cel al telecomunicaţiilor şi cel al productiei de energie electrică şi gaze naturale.
  • Mai mult, caracterul intempestiv al măsurilor aprobate prin OUG 1 14/2018 au afectat percepţia privind riscul suveran al investitorilor, având ca efect o majorare a primei de risc (inclusiv în context regional) şi exercitând presiuni de depreciere a leului.
  • Informații privind existența acestui document au fost publicate în premieră de senatorul PNL Florin Câțu, într-o postare pe Facebook.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Turcia va produce împreună cu Rusia sisteme antirachetă S-500 – anunț Recep Erdogan

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat sâmbătă că achiziţionarea sistemului de apărare rusesc S-400 este o afacere încheiată şi a adăugat că Ankara va… Mai mult

Europa

Cancelarul Sebastian Kurz anunță alegeri anticipate în Austria

Iulian Soare

Cancelarul austriac  Sebastian Kurz a anunţat, sâmbătă seară, că rupe coaliţia guvernamentală cu FPO, partid de extremă dreapta, şi că a propus președintelui organizarea, cât… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis la mitingul PNL: ”Vă chem la referendum, dacă pierdem justiția, pierdem tot!”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a îndemnat românii să se prezinte la alegerile europarlamentare din 26 mai și să voteze și la referendum. Șeful statului a participat… Mai mult

Europa

Scandal politic în Austria / UPDATE – Vicecancelarul Strache a demisionat, după postarea unui film care i-a compromis cariera politică

Iulian Soare

Update. Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache și-a anunțat sâmbătă demisia. Funcția din guvern va fi preluată de ministrul transporturilor, Norbert Hofer. Demisia survine publicării vineri seara,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă asigură că România își menține decizia de a muta ambasada din Israel

Vladimir Ionescu

Viorica Dăncilă l-a sunat pe ambasadorul israelian la Bucureşti, David Saranga, pentru a-l asigura că România îşi menţine angajamentul de a muta Ambasada din Israel… Mai mult

Europa

Rusia a reprimit drept de vot în Consiliul Europei

Iulian Soare

Rusia rămâne membră a Consiliului Europei duupă ce, vineri, membrii acestei organizații au ajuns la o înțelegere care rezolvă disputa care a început odată cu… Mai mult

Stiri

4,2%, de la 3%: BNR a majorat prognoza de inflație pentru 2019

Razvan Diaconu

Banca Naţională a majorat prognoza de inflaţie pentru 2019 cu 1,2 puncte procentuale, de la 3% la 4,2%. Și prognoza pentru 2020 urcă cu 0,2… Mai mult