La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

de Razvan Diaconu , 9.3.2019

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1 puncte procentuale, potrivit studiului de impact prezentat vineri, liderilor coaliției de guvernare, de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).

Studiul de impact relevă alte multe alte efecte negative, care impun modificarea ordonanței și dintre care, potrivit informațiilor disponibile, se remarcă:

  • scumpirea costului de finanțare a statului,
  • creșterea presiunilor de depreciere a leului,
  • scăderea volumului de creditare a populației și a companiilor,
  • scăderea performanțelor bursiere.

Studiul ia în calcul patru scenarii de răspuns ale economiei la constrângerile impuse de OUG 114 / 2018, iar cele mai probabile efecte potrivit scenariului de bază, în cazul unei taxe de 1,2% pe activele finnciare totale ale băncilor sunt:

  • pierderi de 1,2 miliarde de lei ale sistemului bancar în anii 2019 și 2020;
  • scăderea indicatorul de solvabilitate al băncilor cu aproximativ 2 puncte procentuale (pp), în 2019 până la 17,9%, și cu 1,2 pp în 2020, până la 16,7%;
  • deficit de capital pentru 7 bănci dintre care 2 institutii de importanță sistemică în 2019 și pentru 14 bănci în 2020, dintre care 4 sistemice;
  • majorările de capital necesare băncilor cu deficit la acest capitol s-ar ridica la 600 de milioane de lei în 2019 și la 1.600 miliane de lei în 2020;
  • scăderea volumului din 2019 cu 6 miliarde lei (din care 3,3 – credite acordate sectorului real) și cu 10,9 miliarde de lei în 2020 (5,9 mld. lei pentru sectorul real)
  • reducerea creșterii economice cu 0,64 pp în 2019 și cu 1,07 pp în 2020.

Efectele „taxei pe lăcomiei” – în 4 scenarii

Studiul de impact al BNR ia în calcul diferite proporții al activelor pentru baza de taxare și diferite tipuri ale acestora. Dintre celelalte detalii se remarcă:

Scenariul 1: taxarea activelor totale

  • pierderi 2 miliarde lei; 29 din 35 de institutii de credit au rezultat negativ;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate ale băncilor înregistrate în Români (fără sucursalele străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018), până la 17,9% la finele anului 2019 și până la 16,7% în decembrie 2020.
  • majorări de capital necesare la 14 institutii de credit (dintre care 4 instituții de importanță sistemică) pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii 1 la finele anului 2020;
  • băncile fără capacitatea financiară de majorare a capitalului vor lua măsuri de reducere a creditării pentru restabilirea ratei de adecvare a capitalului;
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv cu 1,1 pp în 2020.

Scenariul 2: taxarea a doar 75% a activelor financiare ale băncilor controlate de instituții de credit străine

  • pierderile scad până la 76 milioane de lei;
  • scăderea indicatorului de solvabilitate până la 18,3% la finele anului 2019, respectiv până la 17,3% în decembrie 2020;
  • majorări de capital necesare la 10 institutii de credit (dintre care 2 instituții de importanță sistemică) de 440 milioane de lei în anul 2019, respectiv 1,12 miliarde lei în anul 2020 pentru adecvarea fondurilor proprii;
  • reducerea creditelor cu până la 4,8 miliarde lei în anul 2019 (2, 7 mld lei credite pentru sectorul real și restul pentru sectorul guvermamental și altele), respectiv 7,3 miliarde lei în anul 2020 (3,9 mld. lei pentru sectorul real);
  • decelerarea creșterii cu aproximativ 0,6 pp în 2019, respectiv 0,9 pp în 2020;

Scenariul 3: Scenariul 2 și scoaterea expunerii pe administrațiile publice și a rezervelor minime obligatorii

  • profituri de 11 miliarde lei pe sistemul bancar; numărul băncilor cu pierderi scade la 24 din 35;
    scăderea solvabilității până la 19% (decembrie 2019), respectiv la 18,6% (decembrie 2020);
  • majorări de capital de 200 milioane de lei în 2019 necesare la 7 bănci (din care două sistemice) și de 600 milioane lei în 2020;
  • scăderea creditării cu pana la 2,6 miliarde lei in anul 2019 (1,5 mld. lei credite pentru sectorul real) și cu 3,6 miliarde lei în anul 2020 (1,7 mld. lei pentru sectorul real);
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv 0,8 pp în 2020.

Scenariul 4: Scenariul 3 și scoaterea din baza de active a creditelor performante pentru companii

  • profit general pe sistemul bancar de 2,2 miliarde lei), dar 21 din 35 de bănci încă înregsitrează pierderi;
  • scăderea solvabilității până la 19,4% (decembrie 2019), respectiv până Ia 19,2% (decembrie 2020);
  • majorări de capital de 200 de milioane de lei necesare la 6 instituții de credit (dintre care una sistemică) în 2019, respectiv 400 de milioane de lei în 2020
  • reducerea creditarii cu până la 2,0 miliarde lei în 2019 (1,2 miliarde lei pentru sectorul real), respectiv 2,5 miliarde lei în 2020 (1,2 miliarde lei pentru sectorul real).
  • reducerea creșterii economice cu 0,6 pp în 2019, respectiv cu 0,8 pp în 2020

Efectele taxei s-ar transfera în dobânzile practicate, în ipoteza potrivit căreia instituţiile financiare vor încerca să recupereze contravaloarea sumelor virate la bugetul de stat sub forma “taxei pe activele băncilor“.

Alte șocuri

Simulările realizate pentru studiul de impact includ o variantă de majorare cu un punct procentual a spread-ului dintre ratele active și cele pasive ale dobânzilor practicate de bănci, cu 1 punct procentual .

Potrivit studiului BNR:

  • Ar crește costurile suportate de administratia publică în vederea finanţării fluxurilor curente şi, respectiv, a refinanţării datoriei publice interne, este estimată în condiţiile unei contractii aşteptate a expunerilor băncilor, necesară în vederea revenirii la niveluri sustenabile ale indicatorului de solvabilitate (afectat de plata trimestrială a taxei pe active).
  • Cuantumul deficitelor bugetare primare (cele relevante din perspectiva determinării impulsului fiscal din economic) este evaluat la valori mai reduse, având drept consecinţă o diminuare a stimulilor fiscali discretionari, cu impact advers asupra activităţii economice.
  • Măsurile OUG 114/2018 au un efect presupus negativ asupra încrederii firmelor care îşi reduc activitatea investitionala şi din cauza creşterii dificultăţii de acces la surse alternative de finanţare (i.e. piaţa de capital).
  • În acest sens, unul dintre canale a vizat impactul scăderii semnificative a indicelui bursier BET asupra dinamicii PIB real, mediat prin intermediul unei diminuări a activităţii investiţionale (a presupus o reducere a dinamicii trimestriale a FBCF (formării brute de capital fix- investiții, n.red) cu 1,2 puncte procentuale in T1 2019, ceea ce reprezintă un efect de -0,3 puncte procentuale asupra dinamicii PIB real din trimestrulmenţionat).
  • În plus, această scădere a investiţiilor are efecte presupus persistente şi pe termen mediu asupra dinamicii PIB potenţial. Limitarea investiţiilor afectează negativ profitabilitatea, mai ales pentru companiile din domeniul bancar, cel al telecomunicaţiilor şi cel al productiei de energie electrică şi gaze naturale.
  • Mai mult, caracterul intempestiv al măsurilor aprobate prin OUG 1 14/2018 au afectat percepţia privind riscul suveran al investitorilor, având ca efect o majorare a primei de risc (inclusiv în context regional) şi exercitând presiuni de depreciere a leului.
  • Informații privind existența acestui document au fost publicate în premieră de senatorul PNL Florin Câțu, într-o postare pe Facebook.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare

Iulian Soare

Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU, a intrat în vigoare joi. Numeroase dezastre au afectat… Mai mult

Stiri

PIB-ul României l-a depășit în 2018 pe cel al Portugaliei: care are o populație de 2 mai mică și un PIB/locuitor de 2 ori mai mare

Vladimir Ionescu

Economia României a depășit, la prețuri curente în euro, economia Portugaliei în 2018, o țară cu o populație și o suprafață de două ori mai… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Laurenția Rebega (foto), fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a fost trimis în judecată de DNA, pentru fraudare de fonduri europene. Politicianul mmebru al… Mai mult

Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult