Managementul deșeurilor, managementul apei și ”valul renovării” (reabilitarea termică și seismică a clădirilor) sunt singurele componente din PNRR care nu beneficiază de granturi, implementarea proiectelor urmând să fie făcută exclusiv cu ajutorul creditelor oferite de Comisia Europeană.
PNRR este structurat pe 6 piloni, ce conțin în total 15 componente de investiții. Documentele europene arată în detaliu ce tip de finanțare – grant sau credit- și ce plafoane sunt alocate componentelor de investiții în planul românesc de relansare aprobat de Comisia Europeană.
Structura alocărilor este conținută în tabelul de mai jos.
Componentele finanțate exclusiv prin granturi:
- reforma fiscală și reforma pensiilor (alocare de 456,9 milioane euro)
- reforma sistemului sanitar (alocare de 2,45 miliarde euro)
- bună guvernanță (alocare de 165,6 milioane euro)
România are alocat în total pentru PNRR suma de 29,18 miliarde euro, dintre care 14,23 granturi și 14,94 miliarde euro credite. România poate primi anul acesta, după ce PNRR va fi aprobat și de Consiliul UE, un avans de mavim 3,8 miliarde euro, reprezentând 13% din valoarea totală alocată.
Înainte să își dea demisia, fostul ministru Cristian Ghinea afirma că România ar trebui să solicite un avans doar pe componenta de graturi (aproximativ 1,8 miliarde euro), în primul rând pentru că este posibil ca banii să nu poată fi repartizați beneficiarilor având în vedere stadiul incipient al proiectelor pe care le derulează.
Imediat ce este primit, avansul pe componenta de credite se va adăuga la deficit. Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să revină în ținta de deficit de 3% din PIB până în 2024.
Alocarea fondurilor se va face bianual, după un proces de verificare a modului în care România atinge obiectivele de etapă și reformele convenite cu Comisia Europeană. Ratarea unui obiectiv sau unei reforme atrage automat blocarea finanțării.
